Semnul sărăciei. Degeaba crește bugetul, dacă 75% dintre cheltuieli sunt sociale

În 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an. „În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli – 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.

BPN din 2021 va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației.

Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul, vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar. „Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.

Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.

#buget #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).