Semnul sărăciei. Degeaba crește bugetul, dacă 75% dintre cheltuieli sunt sociale

În 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an. „În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli – 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.

BPN din 2021 va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației.

Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul, vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar. „Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.

Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.

#buget #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.