Semnul sărăciei. Degeaba crește bugetul, dacă 75% dintre cheltuieli sunt sociale

07 Feb. 2022, 11:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2022, 11:25 // Actual //  bani.md

În 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de  miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an. „În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli  – 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.

BPN din 2021 va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației.

Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul,   vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar. „Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.

Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un  termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă.  Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.

Realitatea Live

06 Iun. 2025, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2025, 17:21 // Actual //  Ursu Victor

Un nou pod rutier internațional va fi construit peste Dunăre, între localitatea Orlivka din raionul Izmail (regiunea Odesa) și orașul Isaccea din România. Proiectul a fost inclus în Strategia de reconstrucție și dezvoltare a regiunii Odesa pentru perioada 2025–2027, publicată de Consiliul Regional Odesa, potrivit portalului ucrainean epravda.com.ua.

Noul pod va face parte din ruta internațională E87, care conectează Ucraina cu România, Bulgaria și Turcia. În prezent, șoferii sunt nevoiți să ocolească prin Republica Moldova, traversând de două ori frontiera. Construcția podului va scurta traseul către Isaccea cu aproximativ 80 de kilometri.

Finanțarea va fi asigurată din ajutor internațional, în valoare de peste 12,6 miliarde de grivne (aproximativ 290 milioane de euro), repartizată pe parcursul a trei ani: 1,26 miliarde în 2025, aproape 3,8 miliarde în 2026 și peste 7,5 miliarde în 2027.

Proiectul prevede etapele de proiectare, studii ecologice, construcția propriu-zisă a podului și a căilor de acces, precum și crearea punctelor de trecere a frontierei și racordarea la drumurile internaționale.

Viitorul pod va avea patru benzi de circulație, trotuare pentru pietoni de ambele părți și va fi rezistent la cutremure de până la 9 grade pe scara Richter. Din partea ucraineană va fi construită o șosea de acces de 3 km, iar din partea română – 950 de metri.

Ucraina intenționa să construiască un pod peste Nistru, care urma să lge localitatea Yampol de Soroca, însă la 15 mai Kievul a suspendat lucrările.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO