Serbia joacă pe două fronturi energetice: Belgradul nu renunță la gazul rusesc, dar caută alternative europene

05 Feb. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Feb. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

02 Apr. 2026, 13:42
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
02 Apr. 2026, 13:42 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Averile ascunse ale celor mai bogați oameni ai lumii ating proporții uriașe și depășesc resursele de care dispune jumătate din populația globală. O analiză realizată de Oxfam, citată de Euronews, arată că aproximativ 3,55 trilioane de dolari din averea privată globală sunt păstrate în conturi offshore fără a fi declarate sau impozitate, iar circa 80% din această sumă aparține celor mai bogați 0,1% dintre oameni.

În interiorul acestui grup extrem de restrâns, concentrarea bogăției este și mai accentuată: cei mai bogați 0,01% controlează singuri aproximativ 1,77 trilioane de dolari. În total, circa 2,84 trilioane de dolari din averea ascunsă offshore aparțin acestui segment de elită financiară. Dimensiunea acestor sume este comparabilă cu economia Regatul Unit și depășește produsul intern brut combinat al celor mai puțin dezvoltate 44 de state din lume.

Raportul evidențiază faptul că fenomenul este alimentat de un sistem financiar internațional complex, care permite transferul capitalurilor în jurisdicții cu taxe reduse sau inexistente. Potrivit experților, nu este vorba doar despre strategii financiare sofisticate, ci despre un dezechilibru de putere: persoanele extrem de bogate își pot permite echipe întregi de consultanți fiscali și avocați care identifică constant noi modalități de evitare a taxelor prin paradisuri fiscale.

La nivel global, averea financiară plasată offshore este estimată la aproximativ 13,25 trilioane de dolari, echivalentul a circa 12,5% din PIB-ul mondial. Deși o parte din aceste fonduri este declarată, aproximativ 3,2% din economia globală reprezintă avere offshore nedeclarată. În ciuda scandalurilor majore din ultimii ani, precum Panama Papers, paradisurile fiscale continuă să joace un rol central în economia globală.

În acest context, Oxfam cere introducerea unor taxe globale permanente și progresive asupra marilor averi, argumentând că veniturile obținute ar putea fi direcționate spre reducerea sărăciei, investiții în infrastructură și finanțarea tranziției energetice. Organizația propune și crearea unui registru global al activelor, care să permită identificarea reală a proprietarilor bunurilor și fondurilor ascunse. În lipsa unor reforme fiscale coordonate la nivel internațional, avertizează experții, sistemul offshore va continua să permită celor mai bogați să își protejeze averile, în timp ce statele pierd venituri esențiale.