(VIDEO) Sergiu Harea a fost reales în calitate de preşedinte al CCI a RM. Cine sunt vicepreședinții

Sergiu Harea a fost reales în calitate de preşedinte al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Mihai Bîlba și Natalia Calenic au fost aleși în calitate de vicepreședinți. Președintele a fost reales prin vot unanim în cadrul Congresului V al CCI a RM.

„Consider că odată cu impunerea unor restricții cauzate de pandemie, război, secetă, și altele este strict necesară implicarea autorităților și nu doar, pentru a diversifica servicii de suport pentru business. Vă asigur, stimați membri, de suportul CCI a RM și în continuare, și vă mulțumesc pentru încredere. Totodată, aduc sincere mulțumiri partenerilor de dezvoltare, datorită cărora astăzi putem oferi mediului de afaceri autohton servicii calitative, programe și proiecte necesare pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova”, a declarat Sergiu Harea.

Sergiu Harea a fost ales președinte al Camerei de Comerț și Industrie pe 28 iulie 2016. Cariera sa la CCI a început în anul 1999 când s-a angajat în calitate de consultant și a crescut treptat până la funcția de președinte.

În cadrul Congresului a fost prezentat raportul de activitate pentru perioada 2017 – 2022 și aprobate direcțiile principale de activitate pentru următorii cinci ani, precum și alese organele de conducere: Consiliul Camerei; Comisia de Cenzori și Președintele instituției.

La Congres au participat 131 Delegați aleși de către cei peste 1 000 de membrii din toate regiunile țării.

La eveniment, au fost prezenţi, în calitate de invitați, și reprezentanţii Guvernului, ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, ai organizaţiilor internaţionale – partenere ale CCI.

În raportul prezentat, preşedintele CCI Sergiu Harea, a afirmat că în perioada 2017-2022, în ciuda crizei provocate de pandemia de Covid- 19, dar și de conflictul armat de la hotarele țării, Camera de Comerţ şi Industrie a fost alături de membrii săi pentru a le oferi suport. În această perioadă, 192 de companii au devenit membre ale CCI. Astfel, începând cu anul 2020, majoritatea serviciilor CCI au fost digitalizate.

CCI a RM este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, înfiinţată în baza calităţii de membru, care reprezintă interesele, în ansamblu, ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. În prezent CCI are 1100 de membri. Primul Congres de constituire a avut loc în septembrie 2002.

#congres #CCI a RM #Sergiu Harea #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.