(VIDEO) Sergiu Harea a fost reales în calitate de preşedinte al CCI a RM. Cine sunt vicepreședinții

Sergiu Harea a fost reales în calitate de preşedinte al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Mihai Bîlba și Natalia Calenic au fost aleși în calitate de vicepreședinți. Președintele a fost reales prin vot unanim în cadrul Congresului V al CCI a RM.

„Consider că odată cu impunerea unor restricții cauzate de pandemie, război, secetă, și altele este strict necesară implicarea autorităților și nu doar, pentru a diversifica servicii de suport pentru business. Vă asigur, stimați membri, de suportul CCI a RM și în continuare, și vă mulțumesc pentru încredere. Totodată, aduc sincere mulțumiri partenerilor de dezvoltare, datorită cărora astăzi putem oferi mediului de afaceri autohton servicii calitative, programe și proiecte necesare pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova”, a declarat Sergiu Harea.

Sergiu Harea a fost ales președinte al Camerei de Comerț și Industrie pe 28 iulie 2016. Cariera sa la CCI a început în anul 1999 când s-a angajat în calitate de consultant și a crescut treptat până la funcția de președinte.

În cadrul Congresului a fost prezentat raportul de activitate pentru perioada 2017 – 2022 și aprobate direcțiile principale de activitate pentru următorii cinci ani, precum și alese organele de conducere: Consiliul Camerei; Comisia de Cenzori și Președintele instituției.

La Congres au participat 131 Delegați aleși de către cei peste 1 000 de membrii din toate regiunile țării.

La eveniment, au fost prezenţi, în calitate de invitați, și reprezentanţii Guvernului, ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, ai organizaţiilor internaţionale – partenere ale CCI.

În raportul prezentat, preşedintele CCI Sergiu Harea, a afirmat că în perioada 2017-2022, în ciuda crizei provocate de pandemia de Covid- 19, dar și de conflictul armat de la hotarele țării, Camera de Comerţ şi Industrie a fost alături de membrii săi pentru a le oferi suport. În această perioadă, 192 de companii au devenit membre ale CCI. Astfel, începând cu anul 2020, majoritatea serviciilor CCI au fost digitalizate.

CCI a RM este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, înfiinţată în baza calităţii de membru, care reprezintă interesele, în ansamblu, ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. În prezent CCI are 1100 de membri. Primul Congres de constituire a avut loc în septembrie 2002.

#congres #CCI a RM #Sergiu Harea #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.