Băncile din Moldova și-au dublat profitul în primul trimestru. La o bancă s-a majorat de 11 ori

Cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 800 mil. de lei în trimestrul unul al anului 2022 de două ori mai mare față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare bancă, maib a înregistrat un profit de 261,5 mil. de lei de 1,7 ori mai mare, Moldindconbank – 193 mil. de lei cu 1,8 ori, Victoriabank – 151,4 mil. de lei o creștere de patru ori, iar la OTP Bank profitul s-a redus cu 24%, la 58,1 mil. de lei.

O creștere spectaculoasă a profitului a înregistrat BCR Chișinău care s-a majorat cu 11,4 ori la 16 mil. de lei.

Energbank și-a majorat profitul de 3,4 ori la 25,4 mi. de lei și la Eximbank de 1,5 ori la 23,2 mil. de lei. De aproape două ori și-a majorat profitul la ProCreditBank la 30,7 mil. de lei, iar de trei ori la Fincombank – 24,7 mil. de lei.

Comerțbank și Eurocreditbank au adunat câte 8,4 mil. de lei și 7,1 mil. de lei.

Cele mai mari încasări băncile le-au avut din dobânzi – 1,6 miliarde de lei, onorarii și comisioane – 638,8 mil. de lei și din tranzacțiile cursului valutar – 393 mil. de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobânzi #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.