Sfârșitul erei tarifelor mici în Transnistria! Cresc dramatic costurile utilităților pentru populație

Pretinsele autorități diin stânga Nistrului au decis ajustarea tarifelor pentru gaz, electricitate, încălzire, apă potabilă și canalizare. Potrivit unui comunicat, „creșterea prețurilor va fi implementată într-un mod gradual, având în vedere nivelul veniturilor cetățenilor”.

Ajustarea tarifelor este rezultatul modificării mecanismului de calcul al prețului justificat economic pentru gazul natural. Acum, costul componentei de gaz utilizat la calcularea tarifelor este direct influențat de cheltuielile regiunii pentru achiziționarea și transportul gazului. În contextul economic actual, autoritățile sunt nevoite să cumpere gaz pe baza unor credite.

„Astăzi achiziționăm gaz. Achiziționăm, subliniez, cu fonduri împrumutate. Aceste fonduri sunt de natură rambursabilă. Trebuie să înțelegem acest aspect. Structura costului gazului s-a schimbat. S-au modificat și cheltuielile de livrare. Nu mai primim gaz direct, îl primim prin mai multe țări. Tranzitul prin diferite țări presupune costuri suplimentare”, a explicat Alexandr Rozenberg, pretinsul premier al enclavei.

Anterior, costul componentei de gaz pentru unii consumatori era de 1 ruble pentru o mie de metri cubi. Acum, acesta va reflecta realitățile economice actuale, atingând valoarea de 1.156,65 ruble pentru o mie de metri cubi. Creșteri proporționale sunt prevăzute și pentru alți consumatori industriali, care aveau un tarif mai mic decât cel menționat anterior.

Ajustările tarifelor vor intra în vigoare la 1 martie 2025:

Electricitate: Tariful va ajunge la 1,39 ruble pentru un kWh (1,61 de lei), mai mult decât dublu față de tariful actual, care variază între 0,54 și 0,72 ruble, în funcție de consum.
Gaz: Prețul va fi de 1,7 ruble pe metru cub (1,97 de lei), o creștere de peste două ori față de tariful actual de 0,81 ruble per metru cub. De asemenea, există limite pentru consumul de gaz: 400 de metri cubi pentru încălzire și 8 metri cubi pentru aragazuri.
Apă și canalizare: Tarifele pentru apă vor ajunge la 9,75 ruble pe metru cub (11,33 de lei), iar pentru canalizare, la 10,23 ruble pe metru cub (11,89 de lei). Prețurile anterioare erau de 4,52 ruble, respectiv 3,89 ruble.
Încălzire: Tariful pentru furnizarea căldurii va crește la 730,42 ruble (849 de lei) pentru o gigacalorie, aproape dublându-se față de prețul actual de 402,11 ruble.

Sectorul industrial continuă să rămână inactiv, deoarece gaze naturale nu ajung la întreprinderi. Drept urmare, volumul producției a scăzut cu 56% în primele luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #populație #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.