Sfârșitul erei tarifelor mici în Transnistria! Cresc dramatic costurile utilităților pentru populație

Pretinsele autorități diin stânga Nistrului au decis ajustarea tarifelor pentru gaz, electricitate, încălzire, apă potabilă și canalizare. Potrivit unui comunicat, „creșterea prețurilor va fi implementată într-un mod gradual, având în vedere nivelul veniturilor cetățenilor”.

Ajustarea tarifelor este rezultatul modificării mecanismului de calcul al prețului justificat economic pentru gazul natural. Acum, costul componentei de gaz utilizat la calcularea tarifelor este direct influențat de cheltuielile regiunii pentru achiziționarea și transportul gazului. În contextul economic actual, autoritățile sunt nevoite să cumpere gaz pe baza unor credite.

„Astăzi achiziționăm gaz. Achiziționăm, subliniez, cu fonduri împrumutate. Aceste fonduri sunt de natură rambursabilă. Trebuie să înțelegem acest aspect. Structura costului gazului s-a schimbat. S-au modificat și cheltuielile de livrare. Nu mai primim gaz direct, îl primim prin mai multe țări. Tranzitul prin diferite țări presupune costuri suplimentare”, a explicat Alexandr Rozenberg, pretinsul premier al enclavei.

Anterior, costul componentei de gaz pentru unii consumatori era de 1 ruble pentru o mie de metri cubi. Acum, acesta va reflecta realitățile economice actuale, atingând valoarea de 1.156,65 ruble pentru o mie de metri cubi. Creșteri proporționale sunt prevăzute și pentru alți consumatori industriali, care aveau un tarif mai mic decât cel menționat anterior.

Ajustările tarifelor vor intra în vigoare la 1 martie 2025:

Electricitate: Tariful va ajunge la 1,39 ruble pentru un kWh (1,61 de lei), mai mult decât dublu față de tariful actual, care variază între 0,54 și 0,72 ruble, în funcție de consum.
Gaz: Prețul va fi de 1,7 ruble pe metru cub (1,97 de lei), o creștere de peste două ori față de tariful actual de 0,81 ruble per metru cub. De asemenea, există limite pentru consumul de gaz: 400 de metri cubi pentru încălzire și 8 metri cubi pentru aragazuri.
Apă și canalizare: Tarifele pentru apă vor ajunge la 9,75 ruble pe metru cub (11,33 de lei), iar pentru canalizare, la 10,23 ruble pe metru cub (11,89 de lei). Prețurile anterioare erau de 4,52 ruble, respectiv 3,89 ruble.
Încălzire: Tariful pentru furnizarea căldurii va crește la 730,42 ruble (849 de lei) pentru o gigacalorie, aproape dublându-se față de prețul actual de 402,11 ruble.

Sectorul industrial continuă să rămână inactiv, deoarece gaze naturale nu ajung la întreprinderi. Drept urmare, volumul producției a scăzut cu 56% în primele luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #populație #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM