SFS va monitoriza timp de 2 zile comercianții de flori din municipiile Chișinău și Bălți

Serviciul Fiscal de Stat va desfășura în perioada 31 august 2021 – 01 septembrie 2021 acțiuni de monitorizare și verificare la contribuabilii care comercializează flori în piețele autorizate și unitățile de comerț din municipiile Chișinău și Bălți, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori, fără documentarea tranzacțiilor prin echipamentele de casă și control.

Acțiunile se vor axa pe întreprinderea măsurilor de conformare, prin monitorizarea aplicării de către comercianți a echipamentelor de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar, înregistrarea conformă a activității de întreprinzător într-o oarecare formă organizatorico-juridică.

Acțiunile respective vin în contextul creșterii cererii de flori vii în ajunul sărbătorii de 1 septembrie – Ziua cunoștințelor, fapt ce duce la sporirea riscului de nedeclarare a tuturor vânzărilor cu scopul de a diminua cuantumul impozitelor și taxelor aferente Bugetului Public Național.

Autoritatea fiscală națională recomandă tuturor contribuabililor de a se conforma prevederilor legale, iar cumpărătorilor – să solicite bonul de casă la procurarea florilor, astfel contribuind la majorarea nivelului de conformare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.