Siguranța rețelei rutiere, activată după aderarea la UE: șoselele naționale vor fi clasificate și prioritizate

11 Feb. 2026, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Feb. 2026, 12:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Drumurile naționale vor fi supuse unei evaluări periodice de risc, iar tronsoanele vor fi clasificate în funcție de nivelul lor de siguranță, pentru ca intervențiile să fie făcute cu prioritate acolo unde pericolul este mai mare. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune modificarea Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prin introducerea unei proceduri noi – evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele.

Potrivit notei informative, deși legislația europeană a fost parțial transpusă în Regulamentul privind evaluarea de impact asupra siguranței
rutiere și auditul în domeniul siguranței rutiere, aprobat în anul 2025 de Guvern, totuși legislația actuală nu prevede un mecanism de evaluare pentru drumurile aflate deja în exploatare, care să permită identificarea nivelului de risc pe fiecare tronson. „Lipsa acestui instrument împiedică administratorul drumului să intervină preventiv, înainte de producerea accidentelor rutiere”, se arată în document. În prezent, prioritizarea investițiilor se face „preponderent reactiv, în baza accidentelor deja produse”.

Noua procedură va fi aplicată drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și drumurilor principale. Evaluarea va fi realizată de administratorul drumului (Administrația Națională a Drumurilor) cel puțin o dată la cinci ani, iar prima evaluare urmează să fie efectuată în termen de un an de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Evaluarea va presupune examinarea vizuală, inclusiv prin mijloace electronice, a caracteristicilor de proiectare ale drumului, dar și analiza tronsoanelor exploatate de peste trei ani unde s-a înregistrat „un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic”. În baza rezultatelor, toate tronsoanele vor fi clasificate în cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul lor de siguranță, potrivit normelor care urmează să fie aprobate de autorități.

Proiectul mai prevede instituirea unui sistem online de raportare voluntară, accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor, prin care vor putea fi semnalate situații considerate „un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere”.

Totodată, la procedurile de gestionare a siguranței rutiere pe drumurile publice vor putea participa și auditori certificați de autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ale Confederației Elvețiene, în contextul în care, potrivit documentului, lipsa auditorilor atestați face dificilă aplicarea legii.

Datele incluse în nota informativă arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 83 187 de accidente rutiere, soldate cu 12 906 decese și 101 064 persoane rănite. În anul 2024 s-au produs 2 009 accidente, în urma cărora 209 persoane au decedat și 2 369 au fost rănite grav.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, pierderile cauzate de accidentele foarte grave și cele soldate cu deces au constituit în 2023 circa 2,7% din PIB, echivalentul a aproximativ 450 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!