Siguranța rețelei rutiere, activată după aderarea la UE: șoselele naționale vor fi clasificate și prioritizate

Drumurile naționale vor fi supuse unei evaluări periodice de risc, iar tronsoanele vor fi clasificate în funcție de nivelul lor de siguranță, pentru ca intervențiile să fie făcute cu prioritate acolo unde pericolul este mai mare. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune modificarea Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prin introducerea unei proceduri noi – evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele.

Potrivit notei informative, deși legislația europeană a fost parțial transpusă în Regulamentul privind evaluarea de impact asupra siguranței
rutiere și auditul în domeniul siguranței rutiere, aprobat în anul 2025 de Guvern, totuși legislația actuală nu prevede un mecanism de evaluare pentru drumurile aflate deja în exploatare, care să permită identificarea nivelului de risc pe fiecare tronson. „Lipsa acestui instrument împiedică administratorul drumului să intervină preventiv, înainte de producerea accidentelor rutiere”, se arată în document. În prezent, prioritizarea investițiilor se face „preponderent reactiv, în baza accidentelor deja produse”.

Noua procedură va fi aplicată drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și drumurilor principale. Evaluarea va fi realizată de administratorul drumului (Administrația Națională a Drumurilor) cel puțin o dată la cinci ani, iar prima evaluare urmează să fie efectuată în termen de un an de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Evaluarea va presupune examinarea vizuală, inclusiv prin mijloace electronice, a caracteristicilor de proiectare ale drumului, dar și analiza tronsoanelor exploatate de peste trei ani unde s-a înregistrat „un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic”. În baza rezultatelor, toate tronsoanele vor fi clasificate în cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul lor de siguranță, potrivit normelor care urmează să fie aprobate de autorități.

Proiectul mai prevede instituirea unui sistem online de raportare voluntară, accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor, prin care vor putea fi semnalate situații considerate „un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere”.

Totodată, la procedurile de gestionare a siguranței rutiere pe drumurile publice vor putea participa și auditori certificați de autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ale Confederației Elvețiene, în contextul în care, potrivit documentului, lipsa auditorilor atestați face dificilă aplicarea legii.

Datele incluse în nota informativă arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 83 187 de accidente rutiere, soldate cu 12 906 decese și 101 064 persoane rănite. În anul 2024 s-au produs 2 009 accidente, în urma cărora 209 persoane au decedat și 2 369 au fost rănite grav.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, pierderile cauzate de accidentele foarte grave și cele soldate cu deces au constituit în 2023 circa 2,7% din PIB, echivalentul a aproximativ 450 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#categorii de risc #siguranța rutieră #rețea rutieră #drumuri publice #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.