„Singuri în fața pandemiei”. MĂR supărată rău pe autorități: Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții

21 Ian. 2022, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Ian. 2022, 13:27 // Actual //  MD Bani

Într-o postare pe Facebook, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată nemulțumită de deciziile autorităților pentru HoReCa, în contextul prevenirii răspândirii cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

Astfel, MĂR învinuiesc autoritățile de faptul că „adoptă măsuri de dragul măsurilor, în fugă, fără a avea o strategie clară și cel mai important fără a putea explica cum ele vor influența pozitiv evoluția noului val pandemic.”

HoReCa

„Autoritățile au rămas repetente la capitolul învățare/adaptare și din nou sunt în urma valului:
1. În continuare iau decizii care defavorizează anumite sectoare ale economiei. Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții – activitate redusă, de la 7:00 până la 22:00, având deja impusă activitatea la capacitate redusă, 50% din sală + prezentarea certificatului COVID.
Da, HoReCa nu va lucra după 22, restul agenților economici vor lucra.
Toate aceste decizii parcă sunt luate din inerție. Deja s-a demonstrat că restricțiile aplicate pentru domeniul HoReCa nu influențează creșterea sau scăderea numărului de cazuri de infectare. Pe când, restricțiile aplicate altor domenii influențează semnificativ. Doar că, în aceste domenii, în ultima vreme, nici restricțiile nu prea s-au respectat și nici controale din partea statului nu prea au fost. „COVIDUL era ocupat, pentru că era la restaurant, în așteptarea autorităților.”
Dacă autoritățile și-ar dori controlul pandemiei, atunci logică ar fi fost micșorarea și controlul fluxului de oameni și a aglomerărilor unde nu se respectă normele sanitare. Dacă autoritățile nu pot face față, atunci stoparea oricărei activități după 22.00 trebuie să fie pentru toți.
2. Restricțiile și controlul abuziv se impune unităților economice organizate, atât logistic cât și sanitar. Ele sunt ușor controlabile. Cu sau fără pandemie aceste norme sunt respectate.
Logic ar fi ca restricțiile și controlul cel mai drastic să fie acolo unde sunt aglomerări, care nu sunt în prezent controlate, monitorizate și gestionate. Începând de la transport și terminând cu piețe.
3. Introducerea selectivă a certificatelor obligatorii.
COVIDUL nu stă doar la masa din restaurant așa cum cred autoritățile. Orice vizită la bancă sau la Hypermarket înseamnă coadă ceafă-n-ceafă. Iar persoanele care vor rămâne în oraș după 22, vor migra dintr-un mediu controlabil și gestionat sanitar, în medii despre care nimeni nu știe nimic, acolo unde certificat COVID nimeni nu cere. Apropo, accesul în instituțiile de stat tot e strict în baza certificatului COVID? Sau nu?
4. Organele de control vor verifica HoReCa până o să rămână scrum.
Valurile pandemice de până acum ne-au arătat o legitate tristă. Statul nu verifică instituțiile de stat și nu gestionează drastic fluxul de persoane care vor să beneficieze de servicii publice. În schimb, statul verifică până la sânge agenții economici, acolo unde este control și ordine. Controalele abuzive vor deveni din nou un instrument de știri și materiale denigratoare.
5. Apropo despre stat și lipsa de consecutivitate sau responsabilitate.
Chiar dacă autoritățile au instituit stabilirea măsurilor restrictive după coduri, majoritatea autorităților locale nu sunt nici la curent în ce cod este raionul/localitatea, ce restricții trebuie aplicate și mai ales unde un agent economic sau un om simplu poate găsi aceste decizii. Cel mai întâlnit răspuns este – nu știm.
6. Restricții discriminatorii. Nicio responsabilitate, niciun ajutor.
De mai mult timp, domeniul HoReCa este în situația în care e închis cu ușile deschise. Asta deși are salariați, are datorii din carantina 2020 și mai are și facturi de trei ori mai mari. Actuala guvernare este la fel de absentă ca și fostele guvernări. În esență nu s-a schimbat nimic, fiecare supraviețuiește cum poate.”
Astfel, MĂR consideră că măsurile propuse de autorități nu sunt eficiente, iar sectorul HoReCa, ca de obicei este neglijat.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.