Sistemul bancar din Afganistan este aproape de colaps. Inflația crește, moneda se prăbușește și oamenii sunt disperați

Sistemul bancar al Afganistanului este pe cale să se prăbușească, a declarat pentru BBC șeful unuia dintre cei mai mari creditori din țară.

Syed Moosa Kaleem Al-Falahi, șeful executiv al Băncii Islamice a Afganistanului, a declarat că industria financiară a țării se află în stăpânirea unei „crize existențiale”, deoarece clienții intră în panică.

„În acest moment se produc retrageri uriașe”, a spus el, vorbind din Dubai, unde se află temporar din cauza haosului din Kabul. „Se produc doar retrageri, majoritatea băncilor nu funcționează și nu oferă servicii complete”, a adăugat el.

Economia Afganistanului era deja în pericol chiar înainte ca talibanii să preia controlul în august.

Depinde foarte mult de ajutorul extern – aproximativ 40% din produsul său intern brut (PIB) provine din ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

Dar de la preluarea talibanilor, Occidentul a înghețat fonduri internaționale, inclusiv active pe care Afganistan le-ar fi putut accesa cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

China a vorbit deja despre dorința sa de a ajuta la reconstrucția Afganistanului și de a lucra cu talibanii.

Un editorial recent din Global Times, controlat de statul chinez, a declarat că există „un potențial imens de cooperare în reconstrucția Afganistanului”, adăugând că China este „cu siguranță un jucător de frunte”.

China a promis deja 200 de milioane de yuani chinezi (31 milioane de dolari) pentru ajutor, inclusiv pentru aprovizionarea cu alimente și vaccinurile împotriva coronavirusului.

Totuși, talibanii sunt sub presiune pentru a remedia problemele economice ale Afganistanului acum.

Inflația crește, moneda țării se prăbușește și oamenii sunt disperați, deoarece mulți și-au pierdut locurile de muncă și nu au bani în numerar.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat că doar 5% din gospodăriile din Afganistan au suficient de mâncare în fiecare zi.

Jumătate dintre cei chestionați au spus că au rămas fără alimente cel puțin o dată în ultimele două săptămâni.

Așadar, accesul la fonduri internaționale și asistență externă este esențial pentru supraviețuirea Afganistanului.

Dar țări precum SUA au spus că, deși sunt dispuși să ia în considerare colaborarea cu talibanii – aceasta va depinde de unele condiții prealabile – inclusiv tratamentul regimului față de femei și minorități.

Dl Al Falahi insistă că, în ciuda declarațiilor talibanilor că femeile nu au voie să lucreze „o vreme”, femeile din banca să se întoarcă la muncă.

„A existat un fel de … frică printre femei, nu veneau la birouri, dar acum au început treptat să vină la birou”, a spus el.

Comentariile dlui Al Falahi au apărut și cu declarațiile recente ale primului ministru pakistanez Imran Khan.

Într-un interviu acordat BBC, dl Khan a spus că talibanii încearcă să arate o față mai modernă și mai reformată față de lume, în comparație cu modul în care s-au comportat ultima dată când au fost la putere – un fel de talibani 2.0.

„În acest moment, sunt mai flexibili, sunt foarte cooperanți. Deocamdată nu impun reguli și regulamente stricte”, a spus dl Khan.

Cu toate acestea, grupurile de femei și organizațiile pentru drepturile omului au arătat o diferență uriașă între ceea ce au spus talibanii și realitatea de pe teren, raportând că multe femei și fete nu au acum permisiunea de a merge la școală sau la muncă.

#moneda tarii #sistem bancar #afganistan #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Coridorul vertical de transport al gazelor naturale din Grecia spre Europa de Est și de Nord, care include și Republica Moldova, intră într-o etapă decisivă, în care viabilitatea comercială a proiectului este pusă la încercare. Următoarele săptămâni vor arăta dacă această rută poate deveni competitivă sau va rămâne mai degrabă un instrument cu valoare geopolitică, dar cu utilizare limitată în piață, potrivit unei analize a publicației grecești New Money.

Semnalele venite de la ultimele licitații de capacitate sunt rezervate. Costurile ridicate de tranzit, lipsa unor reduceri clare ale tarifelor și concurența dură din partea rutelor nordice de LNG au determinat traderii să adopte o poziție de așteptare. Gazul care intră în Europa prin terminalele din Grecia și este transportat prin Balcani până în Ucraina, traversând și Republica Moldova, este taxat succesiv de mai mulți operatori de transport, ceea ce duce la un preț final mai puțin atractiv.

Acest lucru s-a văzut clar pe 22 decembrie, când licitația pentru capacități lunare de transport pe rutele sudice, inclusiv pe traseul care include Moldova, s-a încheiat fără nicio rezervare. Absența totală a interesului comercial a transmis un semnal clar privind reticența pieței de a prelua costurile suplimentare. Situația a contrastat cu luna noiembrie, când o parte importantă din capacitatea disponibilă fusese contractată, pe fondul interesului crescut pentru livrări de gaze non-rusești, inclusiv LNG american, către Ucraina.

Potrivit surselor din piață, scăderea cererii a fost influențată și de diminuarea necesarului de LNG pentru luna ianuarie, ceea ce a afectat fluxurile comerciale pe întreg coridorul, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova. În aceste condiții, perspectivele pe termen scurt rămân incerte, iar deciziile comerciale sunt amânate până la clarificarea regimului tarifar.

În paralel, Statele Unite s-au implicat mai activ în acest dosar, anunțând crearea unei task force dedicate soluționării problemelor tehnice, comerciale și de reglementare ale Coridorului Vertical, cu scopul de a facilita exporturile de LNG american către Europa de Est. Grupul a avut deja o primă reuniune în decembrie, iar discuțiile continuă atât la Washington, cât și la Bruxelles, unde sunt analizate posibile mecanisme de reducere a tarifelor de tranzit, aflate sub supravegherea autorităților europene de concurență.

În timp ce ruta sudică se confruntă cu aceste dificultăți, traderii continuă să favorizeze rutele LNG din Europa Centrală și de Nord, prin terminale din Polonia, Lituania sau Croația, considerate mai previzibile și mai avantajoase din punct de vedere al costurilor. Această competiție pune o presiune suplimentară asupra coridorului care traversează și Moldova, în pofida sprijinului politic consistent din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.