Sistemul bancar din Afganistan este aproape de colaps. Inflația crește, moneda se prăbușește și oamenii sunt disperați

28 Sept. 2021, 13:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 13:14 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Sistemul bancar al Afganistanului este pe cale să se prăbușească, a declarat pentru BBC șeful unuia dintre cei mai mari creditori din țară.

Syed Moosa Kaleem Al-Falahi, șeful executiv al Băncii Islamice a Afganistanului, a declarat că industria financiară a țării se află în stăpânirea unei „crize existențiale”, deoarece clienții intră în panică.

„În acest moment se produc retrageri uriașe”, a spus el, vorbind din Dubai, unde se află temporar din cauza haosului din Kabul. “Se produc doar retrageri, majoritatea băncilor nu funcționează și nu oferă servicii complete”, a adăugat el.

Economia Afganistanului era deja în pericol chiar înainte ca talibanii să preia controlul în august.

Depinde foarte mult de ajutorul extern – aproximativ 40% din produsul său intern brut (PIB) provine din ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

Dar de la preluarea talibanilor, Occidentul a înghețat fonduri internaționale, inclusiv active pe care Afganistan le-ar fi putut accesa cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

China a vorbit deja despre dorința sa de a ajuta la reconstrucția Afganistanului și de a lucra cu talibanii.

Un editorial recent din Global Times, controlat de statul chinez, a declarat că există „un potențial imens de cooperare în reconstrucția Afganistanului”, adăugând că China este „cu siguranță un jucător de frunte”.

China a promis deja 200 de milioane de yuani chinezi (31 milioane de dolari) pentru ajutor, inclusiv pentru aprovizionarea cu alimente și vaccinurile împotriva coronavirusului.

Totuși, talibanii sunt sub presiune pentru a remedia problemele economice ale Afganistanului acum.

Inflația crește, moneda țării se prăbușește și oamenii sunt disperați, deoarece mulți și-au pierdut locurile de muncă și nu au bani în numerar.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat că doar 5% din gospodăriile din Afganistan au suficient de mâncare în fiecare zi.

Jumătate dintre cei chestionați au spus că au rămas fără alimente cel puțin o dată în ultimele două săptămâni.

Așadar, accesul la fonduri internaționale și asistență externă este esențial pentru supraviețuirea Afganistanului.

Dar țări precum SUA au spus că, deși sunt dispuși să ia în considerare colaborarea cu talibanii – aceasta va depinde de unele condiții prealabile – inclusiv tratamentul regimului față de femei și minorități.

Dl Al Falahi insistă că, în ciuda declarațiilor talibanilor că femeile nu au voie să lucreze “o vreme”, femeile din banca să se întoarcă la muncă.

“A existat un fel de … frică printre femei, nu veneau la birouri, dar acum au început treptat să vină la birou”, a spus el.

Comentariile dlui Al Falahi au apărut și cu declarațiile recente ale primului ministru pakistanez Imran Khan.

Într-un interviu acordat BBC, dl Khan a spus că talibanii încearcă să arate o față mai modernă și mai reformată față de lume, în comparație cu modul în care s-au comportat ultima dată când au fost la putere – un fel de talibani 2.0.

„În acest moment, sunt mai flexibili, sunt foarte cooperanți. Deocamdată nu impun reguli și regulamente stricte”, a spus dl Khan.

Cu toate acestea, grupurile de femei și organizațiile pentru drepturile omului au arătat o diferență uriașă între ceea ce au spus talibanii și realitatea de pe teren, raportând că multe femei și fete nu au acum permisiunea de a merge la școală sau la muncă.

 

Realitatea Live

12 Nov. 2025, 15:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 15:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Comerțul cu furaje al Republicii Moldova a totalizat 34 de mii de tone în luna octombrie, în valoare de 220,1 milioane lei. Deși balanța fizică este pozitivă (+16 mii tone), cea valorică rămâne negativă, cu un deficit de 44,8 milioane lei, deoarece prețul mediu al importurilor este de circa 4,2 ori mai mare decât al exporturilor, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg). Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.

Geografia arată importuri din 15 țări, cu Ucraina pe primul loc (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL). Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII