Sistemul bancar din Afganistan este aproape de colaps. Inflația crește, moneda se prăbușește și oamenii sunt disperați

Sistemul bancar al Afganistanului este pe cale să se prăbușească, a declarat pentru BBC șeful unuia dintre cei mai mari creditori din țară.

Syed Moosa Kaleem Al-Falahi, șeful executiv al Băncii Islamice a Afganistanului, a declarat că industria financiară a țării se află în stăpânirea unei „crize existențiale”, deoarece clienții intră în panică.

„În acest moment se produc retrageri uriașe”, a spus el, vorbind din Dubai, unde se află temporar din cauza haosului din Kabul. „Se produc doar retrageri, majoritatea băncilor nu funcționează și nu oferă servicii complete”, a adăugat el.

Economia Afganistanului era deja în pericol chiar înainte ca talibanii să preia controlul în august.

Depinde foarte mult de ajutorul extern – aproximativ 40% din produsul său intern brut (PIB) provine din ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

Dar de la preluarea talibanilor, Occidentul a înghețat fonduri internaționale, inclusiv active pe care Afganistan le-ar fi putut accesa cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

China a vorbit deja despre dorința sa de a ajuta la reconstrucția Afganistanului și de a lucra cu talibanii.

Un editorial recent din Global Times, controlat de statul chinez, a declarat că există „un potențial imens de cooperare în reconstrucția Afganistanului”, adăugând că China este „cu siguranță un jucător de frunte”.

China a promis deja 200 de milioane de yuani chinezi (31 milioane de dolari) pentru ajutor, inclusiv pentru aprovizionarea cu alimente și vaccinurile împotriva coronavirusului.

Totuși, talibanii sunt sub presiune pentru a remedia problemele economice ale Afganistanului acum.

Inflația crește, moneda țării se prăbușește și oamenii sunt disperați, deoarece mulți și-au pierdut locurile de muncă și nu au bani în numerar.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat că doar 5% din gospodăriile din Afganistan au suficient de mâncare în fiecare zi.

Jumătate dintre cei chestionați au spus că au rămas fără alimente cel puțin o dată în ultimele două săptămâni.

Așadar, accesul la fonduri internaționale și asistență externă este esențial pentru supraviețuirea Afganistanului.

Dar țări precum SUA au spus că, deși sunt dispuși să ia în considerare colaborarea cu talibanii – aceasta va depinde de unele condiții prealabile – inclusiv tratamentul regimului față de femei și minorități.

Dl Al Falahi insistă că, în ciuda declarațiilor talibanilor că femeile nu au voie să lucreze „o vreme”, femeile din banca să se întoarcă la muncă.

„A existat un fel de … frică printre femei, nu veneau la birouri, dar acum au început treptat să vină la birou”, a spus el.

Comentariile dlui Al Falahi au apărut și cu declarațiile recente ale primului ministru pakistanez Imran Khan.

Într-un interviu acordat BBC, dl Khan a spus că talibanii încearcă să arate o față mai modernă și mai reformată față de lume, în comparație cu modul în care s-au comportat ultima dată când au fost la putere – un fel de talibani 2.0.

„În acest moment, sunt mai flexibili, sunt foarte cooperanți. Deocamdată nu impun reguli și regulamente stricte”, a spus dl Khan.

Cu toate acestea, grupurile de femei și organizațiile pentru drepturile omului au arătat o diferență uriașă între ceea ce au spus talibanii și realitatea de pe teren, raportând că multe femei și fete nu au acum permisiunea de a merge la școală sau la muncă.

#moneda tarii #sistem bancar #afganistan #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru bunuri proprietate publică de stat au fost adjudecate în cadrul licitației „cu strigare” organizate de Agenția Proprietății Publice la 27 ianuarie 2026. Pentru această rundă au fost expuse 19 bunuri în sumă totală de circa 2995 milioane de lei.

În urma licitației, statul a obținut 13,55 milioane de lei din vânzarea celor patru proprietăți.

Cea mai mare sumă a fost plătită pentru încăperi nelocuibile cu suprafața de 721,5 metri pătrați, situate în municipiul Chișinău, pe strada Uzinelor. Lotul a fost adjudecat pentru 10,93 milioane de lei, peste prețul inițial de 9,5 milioane de lei, iar pasul de licitare stabilit a fost de 15%.

Au mai fost vândute două complexe de bunuri (construcții și terenuri) din orașul Drochia, pe strada Doina, pentru o sumă de peste 2,1 milioane de lei, comparativ cu prețul de pornire de 1,62 milioane de lei. În acest caz, pasul de licitare a fost de 30%.

O construcție cu destinația de garaj din orașul Rezina a fost cumpărată cu 210 mii de lei, de peste patru ori mai mult decât prețul inițial de 50 de mii de lei, cu un pas de licitare de 20%.

De asemenea, cota de 1/5 dintr-o încăpere locativă din municipiul Chișinău, pe strada Grenoble, a fost adjudecată pentru o sumă de peste 312 mii de lei, peste prețul de expunere de 250 de mii de lei. Pentru acest lot, pasul de licitare a fost de 25%.

Potrivit Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, câștigătorii trebuie să achite sumele în termen de 20 de zile de la semnarea procesului-verbal al rezultatelor. Ulterior, în cel mult 7 zile de la plata integrală, vor fi semnate contractele de vânzare-cumpărare cu Agenția Proprietății Publice.

În plus, cumpărătorii vor achita și impozitul privat de 1% din valoarea de achiziție, care însumează 0,14 milioane de lei.

#agenţia proprietăţi publice #loturi #licitatie cu strigare #imobil