Situaţia companiei Volkswagen este ''alarmantă'', avertizează directorul executiv

Directorul executiv al grupului auto Volkswagen a descris duminică situaţia acestei companii etalon pentru economia germană drept “alarmantă”, la câteva zile după anunţarea unui program de reduceri de costuri şi de închidere a unor uzine chiar în Germania primit cu indignare de angajaţi, relatează agenţia DPA.

Într-un articol scris în ediţia de duminică a publicaţiei Bild, directorul executiv al Volkswagen, Oliver Blume, a menţionat că se impun schimbări radicale pentru a asigura supravieţuirea acestui mare producător din industria auto. În timp ce vânzările de autovehicule sunt în scădere în Europa, noi concurenţi din Asia pătrund pe piaţa europeană. “Plăcinta s-a micşorat şi avem mai mulţi oaspeţi la masă”, a ilustrat Oliver Blume evoluţia pieţei auto europene.

Industria auto europeană se confruntă cu provocări fără precedent, “iar conjunctura economică s-a înrăutăţit din nou, mai ales pentru marca Volkswagen”, a insistat directorul executiv. Cu toate acestea, a promis el, Volkswagen nu va renunţa la producţia din Germania. “Suntem ferm angajaţi faţă de Germania ca locaţie (de producţie), întrucât Volkswagen a modelat generaţii întregi. Avem angajaţi ai căror bunici au lucrat la Volkswagen. Vreau ca nepoţii lor să poată lucra şi ei aici”, a asigurat Oliver Blume.

Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania şi ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Însă vânzările sub aşteptări au determinat managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele ameninţă cu acţiuni de protest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #dificultati #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.