Slovacii şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti cu 70%, germanii şi polonezii cu 100%

14 Mai 2023, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 13:02 // Actual //  bani.md

După ce la începutul lunii aprilie a semnat contracte de furnizare de gaze pentru 2023-2024 cu cinci mari companii occidentale, furnizorul slo­vac de gaze SPP, care şi-a redus im­por­turile de gaze ruseşti cu 70%, a a­nunţat în ultimele zile că este în cău­tare de contracte suplimentare cu com­panii poloneze, italiene şi ger­ma­ne pentru importuri de GNL şi capa­cităţi de regazeificare, scrie Portfolio.

Compania slovacă a indicat că a încheiat un memorandum de înţele­gere cu firma germană RWE Supply and Trading pentru a căuta oportu­nităţi de acces la capacităţi de regazi­ficare la terminalele germane de GNL. Anterior, SPP a semnat me­mo­randumuri de înţelegere cu com­panii italiene pentru a examina posi­bilităţile de acces la terminalele GNL şi capacităţile de regazeificare ale porturilor italiene.

SPP se străduieşte să obţină ac­ces la terminalele GNL poloneze, ita­liene şi germane, eventual lituaniene şi la capacităţi de regazeificare până în 2026 astfel încât să poată înlocui complet gazul rusesc cu producători americani, qatarezi, africani şi asiatici de GNL.

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, ţările europene au pornit într-o cursă a reducerii dependenţei de gazele ruseşti.

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3-4% în decurs de opt luni, anunţa premierul ceh Petr Fiala la începutul lunii februarie, potrivit Euractiv.

Ţara şi-a înlocuit gazele ruseşti cu importuri de gaze din Norvegia şi de GNL, distribuite printr-un termi­nal GNL din Olanda. Potrivit premi­e­rului, unul dintre cei mai importanţi paşi pentru ţara sa a fost achiziţia unei participaţii în cadrul termina­lului olandez. În plus, consumul de gaze din Cehia a scăzut cu 19% în 2022 în termeni anuali.

Polonia, împreună cu Lituania, au devenit independente de gazele ruseşti, notează Energy Intelligence.

Proporţia gazelor naturale liche­fiate în cadrul importurilor de gaze ale Poloniei a urcat la 43% anul tre­cut, de la 24% în 2021, în timp ce cota gazelor ruseşti a coborât la 20% de la 61%, a anunţat gigantul polonez PKN Orlen, cea mai mare companie de petrol şi gaze din această ţară.

Importurile de GNL au crescut cu peste 50%, la 6,04 miliarde de me­tri cubi în 2022. Creşterea importu­rilor a fost posibilă graţie diversifică­rii surse­lor de aprovizionare şi extin­derii capa­ci­tăţii terminalului GNL Swinoujscie.

În acest an, PKN Orlen nu a achiziţionat gaze ruseşti şi se aşteaptă să le înlocuiască cu livrări din Norvegia via Baltic Pipe şi cu încărcături de GNL în linie cu contractele pe termen lung încheiate cu furnizorii americani.

În cazul Germaniei, livrările de gaze ruseşti au scăzut iniţial în 2022 şi mai apoi au fost suspendate la începutul lunii septembrie. Ţara a început să analizeze importuri de GNL şi a început construcţia de terminale de regazeificare.

La începutul acestui an, ministrul de finanţe german Christian Lindner anunţa că Germania nu mai depinde de importurile ruseşti pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Dec. 2025, 14:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
10 Dec. 2025, 14:51 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII