Slovacii şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti cu 70%, germanii şi polonezii cu 100%

14 Mai 2023, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 13:02 // Actual //  bani.md

După ce la începutul lunii aprilie a semnat contracte de furnizare de gaze pentru 2023-2024 cu cinci mari companii occidentale, furnizorul slo­vac de gaze SPP, care şi-a redus im­por­turile de gaze ruseşti cu 70%, a a­nunţat în ultimele zile că este în cău­tare de contracte suplimentare cu com­panii poloneze, italiene şi ger­ma­ne pentru importuri de GNL şi capa­cităţi de regazeificare, scrie Portfolio.

Compania slovacă a indicat că a încheiat un memorandum de înţele­gere cu firma germană RWE Supply and Trading pentru a căuta oportu­nităţi de acces la capacităţi de regazi­ficare la terminalele germane de GNL. Anterior, SPP a semnat me­mo­randumuri de înţelegere cu com­panii italiene pentru a examina posi­bilităţile de acces la terminalele GNL şi capacităţile de regazeificare ale porturilor italiene.

SPP se străduieşte să obţină ac­ces la terminalele GNL poloneze, ita­liene şi germane, eventual lituaniene şi la capacităţi de regazeificare până în 2026 astfel încât să poată înlocui complet gazul rusesc cu producători americani, qatarezi, africani şi asiatici de GNL.

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, ţările europene au pornit într-o cursă a reducerii dependenţei de gazele ruseşti.

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3-4% în decurs de opt luni, anunţa premierul ceh Petr Fiala la începutul lunii februarie, potrivit Euractiv.

Ţara şi-a înlocuit gazele ruseşti cu importuri de gaze din Norvegia şi de GNL, distribuite printr-un termi­nal GNL din Olanda. Potrivit premi­e­rului, unul dintre cei mai importanţi paşi pentru ţara sa a fost achiziţia unei participaţii în cadrul termina­lului olandez. În plus, consumul de gaze din Cehia a scăzut cu 19% în 2022 în termeni anuali.

Polonia, împreună cu Lituania, au devenit independente de gazele ruseşti, notează Energy Intelligence.

Proporţia gazelor naturale liche­fiate în cadrul importurilor de gaze ale Poloniei a urcat la 43% anul tre­cut, de la 24% în 2021, în timp ce cota gazelor ruseşti a coborât la 20% de la 61%, a anunţat gigantul polonez PKN Orlen, cea mai mare companie de petrol şi gaze din această ţară.

Importurile de GNL au crescut cu peste 50%, la 6,04 miliarde de me­tri cubi în 2022. Creşterea importu­rilor a fost posibilă graţie diversifică­rii surse­lor de aprovizionare şi extin­derii capa­ci­tăţii terminalului GNL Swinoujscie.

În acest an, PKN Orlen nu a achiziţionat gaze ruseşti şi se aşteaptă să le înlocuiască cu livrări din Norvegia via Baltic Pipe şi cu încărcături de GNL în linie cu contractele pe termen lung încheiate cu furnizorii americani.

În cazul Germaniei, livrările de gaze ruseşti au scăzut iniţial în 2022 şi mai apoi au fost suspendate la începutul lunii septembrie. Ţara a început să analizeze importuri de GNL şi a început construcţia de terminale de regazeificare.

La începutul acestui an, ministrul de finanţe german Christian Lindner anunţa că Germania nu mai depinde de importurile ruseşti pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Dec. 2025, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Dec. 2025, 15:59 // Actual //  Grîu Tatiana

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII