Slovacii şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti cu 70%, germanii şi polonezii cu 100%

14 Mai 2023, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 13:02 // Actual //  bani.md

După ce la începutul lunii aprilie a semnat contracte de furnizare de gaze pentru 2023-2024 cu cinci mari companii occidentale, furnizorul slo­vac de gaze SPP, care şi-a redus im­por­turile de gaze ruseşti cu 70%, a a­nunţat în ultimele zile că este în cău­tare de contracte suplimentare cu com­panii poloneze, italiene şi ger­ma­ne pentru importuri de GNL şi capa­cităţi de regazeificare, scrie Portfolio.

Compania slovacă a indicat că a încheiat un memorandum de înţele­gere cu firma germană RWE Supply and Trading pentru a căuta oportu­nităţi de acces la capacităţi de regazi­ficare la terminalele germane de GNL. Anterior, SPP a semnat me­mo­randumuri de înţelegere cu com­panii italiene pentru a examina posi­bilităţile de acces la terminalele GNL şi capacităţile de regazeificare ale porturilor italiene.

SPP se străduieşte să obţină ac­ces la terminalele GNL poloneze, ita­liene şi germane, eventual lituaniene şi la capacităţi de regazeificare până în 2026 astfel încât să poată înlocui complet gazul rusesc cu producători americani, qatarezi, africani şi asiatici de GNL.

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, ţările europene au pornit într-o cursă a reducerii dependenţei de gazele ruseşti.

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3-4% în decurs de opt luni, anunţa premierul ceh Petr Fiala la începutul lunii februarie, potrivit Euractiv.

Ţara şi-a înlocuit gazele ruseşti cu importuri de gaze din Norvegia şi de GNL, distribuite printr-un termi­nal GNL din Olanda. Potrivit premi­e­rului, unul dintre cei mai importanţi paşi pentru ţara sa a fost achiziţia unei participaţii în cadrul termina­lului olandez. În plus, consumul de gaze din Cehia a scăzut cu 19% în 2022 în termeni anuali.

Polonia, împreună cu Lituania, au devenit independente de gazele ruseşti, notează Energy Intelligence.

Proporţia gazelor naturale liche­fiate în cadrul importurilor de gaze ale Poloniei a urcat la 43% anul tre­cut, de la 24% în 2021, în timp ce cota gazelor ruseşti a coborât la 20% de la 61%, a anunţat gigantul polonez PKN Orlen, cea mai mare companie de petrol şi gaze din această ţară.

Importurile de GNL au crescut cu peste 50%, la 6,04 miliarde de me­tri cubi în 2022. Creşterea importu­rilor a fost posibilă graţie diversifică­rii surse­lor de aprovizionare şi extin­derii capa­ci­tăţii terminalului GNL Swinoujscie.

În acest an, PKN Orlen nu a achiziţionat gaze ruseşti şi se aşteaptă să le înlocuiască cu livrări din Norvegia via Baltic Pipe şi cu încărcături de GNL în linie cu contractele pe termen lung încheiate cu furnizorii americani.

În cazul Germaniei, livrările de gaze ruseşti au scăzut iniţial în 2022 şi mai apoi au fost suspendate la începutul lunii septembrie. Ţara a început să analizeze importuri de GNL şi a început construcţia de terminale de regazeificare.

La începutul acestui an, ministrul de finanţe german Christian Lindner anunţa că Germania nu mai depinde de importurile ruseşti pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.