Slovacii şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti cu 70%, germanii şi polonezii cu 100%

14 Mai 2023, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 13:02 // Actual //  bani.md

După ce la începutul lunii aprilie a semnat contracte de furnizare de gaze pentru 2023-2024 cu cinci mari companii occidentale, furnizorul slo­vac de gaze SPP, care şi-a redus im­por­turile de gaze ruseşti cu 70%, a a­nunţat în ultimele zile că este în cău­tare de contracte suplimentare cu com­panii poloneze, italiene şi ger­ma­ne pentru importuri de GNL şi capa­cităţi de regazeificare, scrie Portfolio.

Compania slovacă a indicat că a încheiat un memorandum de înţele­gere cu firma germană RWE Supply and Trading pentru a căuta oportu­nităţi de acces la capacităţi de regazi­ficare la terminalele germane de GNL. Anterior, SPP a semnat me­mo­randumuri de înţelegere cu com­panii italiene pentru a examina posi­bilităţile de acces la terminalele GNL şi capacităţile de regazeificare ale porturilor italiene.

SPP se străduieşte să obţină ac­ces la terminalele GNL poloneze, ita­liene şi germane, eventual lituaniene şi la capacităţi de regazeificare până în 2026 astfel încât să poată înlocui complet gazul rusesc cu producători americani, qatarezi, africani şi asiatici de GNL.

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, ţările europene au pornit într-o cursă a reducerii dependenţei de gazele ruseşti.

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3-4% în decurs de opt luni, anunţa premierul ceh Petr Fiala la începutul lunii februarie, potrivit Euractiv.

Ţara şi-a înlocuit gazele ruseşti cu importuri de gaze din Norvegia şi de GNL, distribuite printr-un termi­nal GNL din Olanda. Potrivit premi­e­rului, unul dintre cei mai importanţi paşi pentru ţara sa a fost achiziţia unei participaţii în cadrul termina­lului olandez. În plus, consumul de gaze din Cehia a scăzut cu 19% în 2022 în termeni anuali.

Polonia, împreună cu Lituania, au devenit independente de gazele ruseşti, notează Energy Intelligence.

Proporţia gazelor naturale liche­fiate în cadrul importurilor de gaze ale Poloniei a urcat la 43% anul tre­cut, de la 24% în 2021, în timp ce cota gazelor ruseşti a coborât la 20% de la 61%, a anunţat gigantul polonez PKN Orlen, cea mai mare companie de petrol şi gaze din această ţară.

Importurile de GNL au crescut cu peste 50%, la 6,04 miliarde de me­tri cubi în 2022. Creşterea importu­rilor a fost posibilă graţie diversifică­rii surse­lor de aprovizionare şi extin­derii capa­ci­tăţii terminalului GNL Swinoujscie.

În acest an, PKN Orlen nu a achiziţionat gaze ruseşti şi se aşteaptă să le înlocuiască cu livrări din Norvegia via Baltic Pipe şi cu încărcături de GNL în linie cu contractele pe termen lung încheiate cu furnizorii americani.

În cazul Germaniei, livrările de gaze ruseşti au scăzut iniţial în 2022 şi mai apoi au fost suspendate la începutul lunii septembrie. Ţara a început să analizeze importuri de GNL şi a început construcţia de terminale de regazeificare.

La începutul acestui an, ministrul de finanţe german Christian Lindner anunţa că Germania nu mai depinde de importurile ruseşti pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.