Slovacii şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti cu 70%, germanii şi polonezii cu 100%

14 Mai 2023, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 13:02 // Actual //  bani.md

După ce la începutul lunii aprilie a semnat contracte de furnizare de gaze pentru 2023-2024 cu cinci mari companii occidentale, furnizorul slo­vac de gaze SPP, care şi-a redus im­por­turile de gaze ruseşti cu 70%, a a­nunţat în ultimele zile că este în cău­tare de contracte suplimentare cu com­panii poloneze, italiene şi ger­ma­ne pentru importuri de GNL şi capa­cităţi de regazeificare, scrie Portfolio.

Compania slovacă a indicat că a încheiat un memorandum de înţele­gere cu firma germană RWE Supply and Trading pentru a căuta oportu­nităţi de acces la capacităţi de regazi­ficare la terminalele germane de GNL. Anterior, SPP a semnat me­mo­randumuri de înţelegere cu com­panii italiene pentru a examina posi­bilităţile de acces la terminalele GNL şi capacităţile de regazeificare ale porturilor italiene.

SPP se străduieşte să obţină ac­ces la terminalele GNL poloneze, ita­liene şi germane, eventual lituaniene şi la capacităţi de regazeificare până în 2026 astfel încât să poată înlocui complet gazul rusesc cu producători americani, qatarezi, africani şi asiatici de GNL.

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, ţările europene au pornit într-o cursă a reducerii dependenţei de gazele ruseşti.

Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3-4% în decurs de opt luni, anunţa premierul ceh Petr Fiala la începutul lunii februarie, potrivit Euractiv.

Ţara şi-a înlocuit gazele ruseşti cu importuri de gaze din Norvegia şi de GNL, distribuite printr-un termi­nal GNL din Olanda. Potrivit premi­e­rului, unul dintre cei mai importanţi paşi pentru ţara sa a fost achiziţia unei participaţii în cadrul termina­lului olandez. În plus, consumul de gaze din Cehia a scăzut cu 19% în 2022 în termeni anuali.

Polonia, împreună cu Lituania, au devenit independente de gazele ruseşti, notează Energy Intelligence.

Proporţia gazelor naturale liche­fiate în cadrul importurilor de gaze ale Poloniei a urcat la 43% anul tre­cut, de la 24% în 2021, în timp ce cota gazelor ruseşti a coborât la 20% de la 61%, a anunţat gigantul polonez PKN Orlen, cea mai mare companie de petrol şi gaze din această ţară.

Importurile de GNL au crescut cu peste 50%, la 6,04 miliarde de me­tri cubi în 2022. Creşterea importu­rilor a fost posibilă graţie diversifică­rii surse­lor de aprovizionare şi extin­derii capa­ci­tăţii terminalului GNL Swinoujscie.

În acest an, PKN Orlen nu a achiziţionat gaze ruseşti şi se aşteaptă să le înlocuiască cu livrări din Norvegia via Baltic Pipe şi cu încărcături de GNL în linie cu contractele pe termen lung încheiate cu furnizorii americani.

În cazul Germaniei, livrările de gaze ruseşti au scăzut iniţial în 2022 şi mai apoi au fost suspendate la începutul lunii septembrie. Ţara a început să analizeze importuri de GNL şi a început construcţia de terminale de regazeificare.

La începutul acestui an, ministrul de finanţe german Christian Lindner anunţa că Germania nu mai depinde de importurile ruseşti pentru aprovizionarea cu energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Mai 2026, 09:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Mai 2026, 09:29 // Actual //  Ursu Victor

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!