Șoc în SUA: Trump majorează la 100.000 de dolari taxa pentru vizele de muncă H-1B

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un decret prin care stabilește o taxă uriașă de 100.000 de dolari pentru companiile care solicită vize H-1B, destinate lucrătorilor străini calificați, scriu Reuters și Bloomberg.

Măsura, justificată de Trump prin dorința de a limita „utilizarea excesivă” a programului care ar afecta locurile de muncă ale americanilor, va intra în vigoare pe 21 septembrie și se aplică noilor cereri de viză. În prezent, taxa de înregistrare în loteria pentru obținerea unei vize H-1B este de 215 dolari, iar totalul taxelor nu depășește 1.500 de dolari. Creșterea este, astfel, de aproape 500 de ori.

Programul H-1B permite anual emiterea a 65.000 de vize pentru specialiști, plus încă 20.000 pentru absolvenți cu diplome de master sau doctorat în SUA. Vizele se acordă prin loterie, sunt valabile trei ani și pot fi prelungite sau transformate în cereri pentru obținerea cărții verzi. Peste 70% dintre beneficiarii vizelor sunt din India, iar aproape 12% din China, potrivit datelor oficiale.

Companii precum Microsoft, JPMorgan și Amazon au recomandat deja angajaților cu vize H-1B să rămână în SUA, iar celor aflați peste hotare să revină cât mai curând.

În paralel, Trump a anunțat un alt decret privind acordarea rapidă a rezidenței permanente prin noile „Trump Cards”: Trump Gold Card, disponibilă pentru 1 milion de dolari, și Trump Platinum Card, pentru 5 milioane de dolari. Acestea ar permite străinilor bogați să obțină drept de ședere în SUA, cu scutire de taxe pe veniturile obținute în afara țării.

„Vor cheltui foarte mulți bani pentru a veni. Acești bani vor aduce miliarde și miliarde, care vor fi folosiți pentru reducerea taxelor, plata datoriilor și alte scopuri bune”, a spus Trump jurnaliștilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viză #taxe #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.