Șocul prețurilor: Legumele, fructele și medicamentele au lovit bugetul populației, dar gazele și căldura s-au ieftinit

Prețurile medii de consum în luna octombrie 2024 au înregistrat o creștere de 5,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterile au fost semnificative atât pentru produsele alimentare, cât și pentru mărfurile nealimentare și serviciile prestate populației, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Produsele alimentare au cunoscut o majorare de 7,2%, cu legumele în frunte, având o creștere de 31,5%. Alte produse care s-au scumpit considerabil sunt fructele, cu 27%, și ouăle, cu 21,2%. Pe de altă parte, au fost și produse care s-au ieftinit, cum ar fi zahărul, cu 3,4%, și uleiul vegetal, cu 2,8%.

În ceea ce privește mărfurile nealimentare, prețurile au crescut cu 5,3%, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la încălțăminte (9,3%) și medicamente (8,5%). De asemenea, carburanții s-au ieftinit cu 4,8%.

La capitolul servicii, prețurile au avut un comportament mixt. Serviciile de apă și canalizare s-au scumpit cu 28,7%, iar transportul de pasageri cu 3,7%. În schimb, prețurile la încălzirea centralizată și la gazele naturale de rețea au scăzut semnificativ, cu 47,3%, respectiv 27,3%.

Banca Națională a Moldovei și-a revizuit în scădere prognoza inflației pentru anul 2024 și 2025, la 4,6 și 4,9 la sută, respectiv, fiind revăzută cu -0,1 și -0,4 puncte procentuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#legume #fructe #populație #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.