Soldații ruși primesc premii în bani în funcție de pagubele produse armatei ucrainene

Ministerul rus al Apărării a publicat marţi o listă cu premiile în bani pe care le vor primi soldaţii ruşi care în conflictul din Ucraina reuşesc să distrugă arme ale trupelor ucrainene sau să neutralizeze mari efective ale acestora, recompense cuprinse între 50.000 şi 300.000 de ruble (între 800 şi 5.000 de euro).

Astfel, cei care distrug drone, transportoare blindate, sisteme antiaeriene S-300 sau lansatoare multiple de rachete ale armatei ucrainene vor primi 50.000 de ruble.
Recompensa creşte la 100.000 de ruble pentru soldaţii ruşi care distrug tancuri şi ajunge la maximul de 300.000 de ruble pentru doborârea avioanelor de luptă ucrainene.

Pentru soldaţii ruşi care-şi aduc contribuţia la scoaterea din luptă a unor mari efective ale trupelor ucrainene premiul este de până la 100.000 de ruble.

Iniţiativa Ministerului rus al Apărării se înscrie într-o serie de măsuri menite să crească moralul şi motivaţia trupelor ruse angajate în războiul din Ucraina, scrie EFE, potrivit Agerpres.

Lipsa motivaţiei a avut o mare contribuţie la slaba perfomanţă a armatei ruse, care în primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie a reuşit să ocupe teritorii ucrainene întinse, dar între timp a fost nevoită în faţa rezistenţei sau a contraofensivelor ucrainene să se retragă de pe mai multe fronturi, mai întâi din jurul capitalei Kiev, apoi din regiunea nord-estică Harkov şi recent din nordul provinciei sudice Herson.

#soldați #recompensa #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.