Sony se pregăteşte să intre pe piaţa autovehiculelor electrice: Producătorul prezintă primul prototip de SUV electric

Sony a dezvăluit planurile de a înfiinţa o companie de automobile electrice, adăugându-se pe lista producătorilor de electronice care vizează sectorul auto. Acţiunile listate la Tokyo ale grupului japonez cresc după ce acesta a prezentat al doilea concept de vehicul.

Firma japoneză de tehnologie „explorează o lansare comercială” a vehiculelor electrice şi va lansa o nouă companie, Sony Mobility Inc, în primăvară, a declarat preşedintele Sony, Kenichiro Yoshida, în cadrul unei conferinţe de presă înainte de Consumer Electronics Show din SUA, potrivit The Guardian.

Yoshida a prezentat miercuri un prototip de vehicul utilitar sport, Vision-S 02, care utilizează aceeaşi platformă de vehicul electric ca şi Vision-S 01, un coupe anunţat anterior, care a început să fie testat pe drumurile publice din Europa începând cu decembrie 2020.

Cu tehnologiile noastre de imagistică şi detecţie, cloud, 5G şi divertisment, combinate cu măiestria noastră în materie de conţinut, credem că Sony este bine poziţionată ca o companie de divertisment creativ pentru a redefini mobilitatea”, a spus el.

Un număr tot mai mare de companii de electronice de consum au analizat posibilitatea de a viza piaţa în plină expansiune a maşinilor electrice. Succesul producătorului american de automobile electrice Tesla a transformat-o într-una dintre companiile cu cea mai mare valoare din lume şi a stimulat o serie de potenţiali imitatori, de la companii auto tradiţionale la startup-uri.

Acţiunile listate la Tokyo ale grupului Sony au crescut miercuri cu 3,7%, depăşind indicii de referinţă japonezi plat.

Maşinile electrice prezintă mai puţine bariere de intrare pentru potenţialii noi participanţi, deoarece au mai puţine piese mobile, în timp ce se aşteaptă ca maşinile autonome (care sunt încă în curs de dezvoltare) să deschidă o nouă oportunitate de a vinde divertisment şi servicii pasagerilor.

Sony a fost prima companie care a comercializat bateria litiu-ion, inventată de academicieni de la Universitatea din Oxford, şi care este utilizată în prezent de maşinile electrice. Tehnologia a permis companiei Sony să devină lider în domeniul electronicelor portabile de consum, cum ar fi camerele video, CD playerele şi laptopurile.

Operaţiunile companiei de tehnologie se întind de la electronice de consum, cum ar fi consola de jocuri PlayStation, smartphone-uri şi televizoare, până la divertisment, inclusiv muzică, jocuri şi producţie de filme. De asemenea, are o afacere cu semiconductori care vizează deja sectorul auto.

#electric #sony #SUV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.