România, cel mai mare furnizor de combustibil pentru Ucraina via Republica Moldova

De când a început războiul În Ucraina, ţara noastră a devenit unul dintre furnizorii importanți de carburanţi pentru această ţară. Anul trecut, România exportat acolo peste 900.000 de tone. Adică de 50 de ori mai mult decât în urmă cu 2 ani, conform raportului Autorității Vamale Române.

În anul 2022, cantitățile de combustibil exportate de România în Ucraina au crescut atât pentru benzină cât și pentru motorină. Potrivit raportului Autorității Vamale din România, anul trecut România a exportat aproximativ 700.000 de tone de motorină în Ucraina, față de o mie de tone cât a exportat în 2021. Iar exporturile la benzină au ajuns la peste 200 de mii de tone în 2022, de peste 11 ori mai mult față de 2021.

România a fost cel mai mare furnizor de combustibil pentru Ucraina

De la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, în urmă cu aproape un an, România a devenit cel mai mare furnizor de combustibil al Ucrainei, potrivit unei prelucrări de date ale Autorității Vamale Române (AVR).

Exporturile românești de carburanți către Ucraina au crescut de 30 de ori anul trecut, ajungând la 983,4 mii de tone, în timp ce alte 251,3 mii de tone de carburanți din alte țări au intrat în țara devastată de război prin România – de 96 de ori mai mult decât în anul precedent. Calculele care plasează România în fruntea listei de țări furnizoare de combustibil vin de la autoritățile ucrainene.

Ucraina a ajuns astfel în topul statelor unde trimitem cele mai mari cantități de motorină, arată datele Institutului Național de Statistică. Însă cea mai mare cantitate din țara noastră merge în Republica Moldova și Bulgaria.

Eugenia Gusilov, expert energie: „Ei funcționează acum pe generatoare, acele generatoare care susțin activiatea unui spital, al unei unități educaționale, ele funcționează pe motorină sau benzină, inclusiv activitatea armatei”.

Guvernul ucrainean a creat condiții pentru creșterea importurilor de combustibil

Combustibilul este vital pentru operațiunile militare și pentru funcționarea economiei, precum şi ca urmare a prăbuşirii sistemului energetic, după ce rușii au distrus o mare parte din centralele electrice din Ucraina.

„Suntem dependenți în mod critic de importurile de produse petroliere din cauza atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii petroliere ucrainene. Prin urmare, Guvernul ucrainean a creat condiții pentru creșterea importurilor de combustibil. În prezent, 95% din benzina importată și 72% din motorina importată provin din țările UE, în frunte cu România, Lituania, Slovacia, Grecia, Bulgaria și Polonia. De asemenea, reacțiile pieței arată treptat că rezervele noastre de petrol sunt în creștere, pe măsură ce importurile continuă să crească”, a declarat ministrul ucrainean al economiei, Iulia Sviridenko.

Potrivit ministrului ucrainean, acesta este motivul pentru care pe piața ucraineană nu există o cerere panicată pentru combustibil, nu există cozi la stațiile de alimentare și nu există creșteri bruște ale prețurilor: „Importăm cantități mari, ceea ce ne permite să îndeplinim în condiții de siguranță nevoile forțelor armate și ale serviciilor de urgență, în timp ce, suntem capabili să furnizăm combustibil pentru agricultură și transportul public”, a declarat Iulia Sviridenko.

În paralel, și cantitățile de combustibil care au tranzitat țara noastră în drum spre Ucraina s-au mărit. Peste 152.000 de tone au trecut prin România în 2022, față de doar 300 de tone, în 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #carburanti #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.