Spatari taie din avântul sindicaliștilor: Un salariu mai mare de 4000, presiune pe buget. Sainciuc: Suntem la coada UE

Sindicaliștii și patronatele cer majorarea salariului minim pe economie la 5000 de lei, însă ministrul Muncii, Marcel Spatari susține că, în prezent, acest lucru e imposibil. „E o presiune de miliarde pe bugetul țării”

„Decizia privind salariului minim eu mi-a fi de dorit să fie încă în septembrie, pentru că am promis businessului să aibă claritate și cu cât întârziem cu atât ne apropiem de 1 ianuarie 2023 și va fi mai dificil. Înțeleg că negocierile sunt dificile, dar sentimentul meu este că Ministerul Finanțelor, mai ales că acum este și misiunea FMI, are foarte multe constrângeri pentru majorarea salariului minim”, a explicat Marcel Spatari în cadrul „Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective”.

Potrivit, ministrului, salariul minim nu poate rezultatul unui calcul matematic. „Este o decizie politică care trebuie discutată și negociată. Propun ca salariul minim să fie 4000 de lei, iar în discuțiile ulterioare vom decide cu cât va fi majorat la 5000 de lei”.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor a spus în cadrul consultărilor că: „Dacă suntem țară candidat la UE trebuie să mergem pe această cale nu ca o țară la coada Europei, dar măcar ca în România. Salariul mediu la noi este mai mic decât salariul minim în România”.

Vladimir Florea, vicepreședintele Confederației Naţionale a Patronatului a afirmat că e contra 5000 de lei, dar rămâne dvs să convingeți ministerul Finanțelor, dar insistăm să fie schimbate normele tarifare.

Salariul minim pe economie de la 1 aprilie 2022 a fost stabilit la 3500 de lei, cu 565 de lei mai mare față de cel stabilit în anul 2021.

#spatari #salariu #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.