Spectaculosul pod din apropierea Moldovei, la un pas să devină ,,muzeul în aer liber” de o jumătate de miliard de Euro

16 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Podul de la Brăila nu poate fi deschis pe 20 decembrie, la termenul pe care constructorul Astaldi l-a asumat în prezența ministrului Grindeanu și va deveni un ,,muzeu” în aer liber de aproape o jumătate de miliard de Euro, susține fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Podul suspendat a ajuns la doar 83 % stadiu fizic, iar șansele de inaugurare până de Sărbători scad pe zi ce trece, potrivit analizei Economedia pe baza rapoartelor oficiale de progres și a celor mai recente imagini din șantier (detalii aici).

Cu două săptămâni înainte de intrarea în iarnă când lucrările de asfaltare depind de vreme și sunt interzise de la anumite temperaturi, Astaldi (Italia) nici măcar nu a început lucrările de hidroizolație (etapă premergătoare așternerii covoarelor asfaltice) pe tablierul de 2 kilometri întârziere care arată că nu a fost depășit blocajul privind optimizările propuse de antreprenor. Ritmul de lucru nu este suficient nici pe drumurile de acces, arată fostul secretar de stat (mandatul Cătălin Drulă) : ,, Este cert: podul peste Dunăre de la Brăila nu se deschide în 2022 și se transformă într-un ”muzeu” în aer liber de 450 de milioane de euro. Imaginile din ultimele zile ne arată că vizita lui Sorin Grindeanu din octombrie la pod a fost doar un foc de paie. A trecut o lună de vreme perfectă, însă progresul în teren este insesizabil. Pe podul propriu-zis nu vedem nicio urmă de hidroizolație, semn că neînțelegerile contractuale cu constructorul continuă. Pe drumul de legătură spre Smârdan fără de care nu se poate deschide circulația pe pod a rămas doar dâra de asfalt așternută ceaușist în ziua vizitei ministrului. La cum se mișcă azi lucrurile în teren, șansele de a beneficia de această conexiune modernă, rapidă și sigură între Moldova și Dobrogea în prima jumătate a lui 2023 sunt extrem de mici. Coaliția anti-dezvoltare PSD-PNL ne demonstrează cu fiecare ocazie că nu îi pasă de bunăstarea cetățenilor, ci doar despre propriile privilegii.” -Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La începutul lunii octombrie, pe șantier, Astaldi prezenta ministrului Grindeanu un grafic de lucrări prin care se angaja să termine lucrările pe 19-20 decembrie (detalii aici). Ulterior, ministrul Grindeanu anunța în Parlament că Astaldi a crescut mobilizarea, însă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu (PNL) avertiza că podul nu poate fi deschis la termen.

Stadiul fizic de execuție este de 82,27%, potrivit raportului CNAIR. Compania nu precizează, însă, și procentul separat pentru drumurile de legătură fără de care podul nu poate fi deschis circulației. Spre comparație, primul lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești este la 93% stadiu fizic de execuție și un termen estimat de inaugurare 15 decembrie.

În plus, testele de rezistență, statice și dinamice și procesul de recepție efectivă vor fi mult mai complexe și vor dura mai mult, spre deosebire de cele pentru Lotul Sibiu – Boița care include un viaduct de peste 600 metri lungime.

Lucrările pentru podul cu o lungime de 2 kilometri au început efectiv în primăvara anului 2019. Investiția de aproximativ 500 milioane euro presupune și amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 10:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2025, 10:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Soia, una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, continuă să piardă teren, arată analiza economistului agricol Iurie Rija. Suprafețele cultivate s-au redus în ultimii cinci ani, iar industria procesării se confruntă, în 2025, cu cea mai severă disfuncționalitate din ultimul deceniu.

„Dacă în 2020 erau semănate aproape 23 de mii de hectare, iar în 2021 suprafața urca la un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 soia a ajuns să ocupe doar 19,7 mii hectare, un minim al ultimilor ani. Reorientarea fermierilor este una evidentă: soia rămâne o cultură riscantă, pretențioasă la secetă și costisitoare în inputuri. Interdicția cultivării soiei modificate genetic, benefică pentru menținerea statutului „non-GMO”, limitează însă puternic productivitatea — soiurile non-GMO ating cu greu 1–1,5 t/ha, față de 3 t/ha la culturile modificate genetic”, susține Rija.

Paradoxal, anul 2025 aduce o creștere a randamentului: 1,7 t/ha și o producție totală estimată la 33,5 mii tone, peste nivelul anului trecut. Totuși, această cantitate acoperă doar 30–40% din necesarul intern, evaluat la minimum 100–120 mii tone. Dependența de importuri rămâne sistemică.

„Deși importurile de soia au atins un record de 34,9 mii tone în 2024, în primele zece luni din 2025 acestea s-au prăbușit la 5 120 tone, de 6,5 ori mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cauza principală este decizia Ucrainei din 4 septembrie 2025 de a introduce o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță, măsură menită să stimuleze procesarea internă. Pentru Republica Moldova, efectul a fost un „blocaj aproape total al importurilor”, în special în perioada critică august–octombrie, când procesatorii formau stocurile pentru întregul sezon”, susține Rija.

În lipsa importurilor, industria moldovenească lucrează aproape exclusiv cu soia locală, mai scumpă: 6,50 lei/kg în fermă și circa 7 lei/kg la uzine, comparativ cu 6,20 lei/kg (cu TVA) la ultima livrare ucraineană din iulie 2025.

În același timp, pe piața moldovenească are loc un fenomen cu impact asupra procesatorilor: afluxul masiv de șrot de soia ucrainean. Pentru produsul procesat nu există taxe de export, ceea ce permite uzinelor ucrainene să trimită în Moldova cantități record de șrot la prețuri extrem de mici. Doar în ianuarie–octombrie 2025 au intrat în țară 39 600 tone, depășind recordul absolut al anului 2024 înainte de finalul anului. Prețul mediu al șrotului importat a scăzut la 6,3 lei/kg, determinând procesatorii locali să-și vândă producția aproape la limita rentabilității”, a mai punctat Rija.

Exporturile moldovenești de șrot s-au prăbușit: doar 1 952 tone în primele zece luni din 2025, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Sectorul procesării intră, astfel, într-o competiție imposibilă cu producătorii din Ucraina, care beneficiază de costuri mult mai reduse la energie și materie primă.

Economistul Iurie Rija subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de măsuri simetrice celor aplicate de Kiev. Introducerea unei taxe de 10% la importul de șrot de soia și rapiță ar echilibra piața și ar permite procesatorilor locali să supraviețuiască. Veniturile generate ar putea fi folosite pentru susținerea fermierilor — prin prețuri mai atractive la soia — și compensarea parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, care depind de șrotul de soia.

„O abordare integrată poate stabiliza lanțul valoric al soiei și poate reduce presiunea importurilor ieftine”, concluzionează Rija. În lipsa intervenției statului, industria moldovenească riscă să intre într-un colaps ireversibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII