Spectaculosul pod din apropierea Moldovei, la un pas să devină ,,muzeul în aer liber” de o jumătate de miliard de Euro

16 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Podul de la Brăila nu poate fi deschis pe 20 decembrie, la termenul pe care constructorul Astaldi l-a asumat în prezența ministrului Grindeanu și va deveni un ,,muzeu” în aer liber de aproape o jumătate de miliard de Euro, susține fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Podul suspendat a ajuns la doar 83 % stadiu fizic, iar șansele de inaugurare până de Sărbători scad pe zi ce trece, potrivit analizei Economedia pe baza rapoartelor oficiale de progres și a celor mai recente imagini din șantier (detalii aici).

Cu două săptămâni înainte de intrarea în iarnă când lucrările de asfaltare depind de vreme și sunt interzise de la anumite temperaturi, Astaldi (Italia) nici măcar nu a început lucrările de hidroizolație (etapă premergătoare așternerii covoarelor asfaltice) pe tablierul de 2 kilometri întârziere care arată că nu a fost depășit blocajul privind optimizările propuse de antreprenor. Ritmul de lucru nu este suficient nici pe drumurile de acces, arată fostul secretar de stat (mandatul Cătălin Drulă) : ,, Este cert: podul peste Dunăre de la Brăila nu se deschide în 2022 și se transformă într-un ”muzeu” în aer liber de 450 de milioane de euro. Imaginile din ultimele zile ne arată că vizita lui Sorin Grindeanu din octombrie la pod a fost doar un foc de paie. A trecut o lună de vreme perfectă, însă progresul în teren este insesizabil. Pe podul propriu-zis nu vedem nicio urmă de hidroizolație, semn că neînțelegerile contractuale cu constructorul continuă. Pe drumul de legătură spre Smârdan fără de care nu se poate deschide circulația pe pod a rămas doar dâra de asfalt așternută ceaușist în ziua vizitei ministrului. La cum se mișcă azi lucrurile în teren, șansele de a beneficia de această conexiune modernă, rapidă și sigură între Moldova și Dobrogea în prima jumătate a lui 2023 sunt extrem de mici. Coaliția anti-dezvoltare PSD-PNL ne demonstrează cu fiecare ocazie că nu îi pasă de bunăstarea cetățenilor, ci doar despre propriile privilegii.” -Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La începutul lunii octombrie, pe șantier, Astaldi prezenta ministrului Grindeanu un grafic de lucrări prin care se angaja să termine lucrările pe 19-20 decembrie (detalii aici). Ulterior, ministrul Grindeanu anunța în Parlament că Astaldi a crescut mobilizarea, însă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu (PNL) avertiza că podul nu poate fi deschis la termen.

Stadiul fizic de execuție este de 82,27%, potrivit raportului CNAIR. Compania nu precizează, însă, și procentul separat pentru drumurile de legătură fără de care podul nu poate fi deschis circulației. Spre comparație, primul lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești este la 93% stadiu fizic de execuție și un termen estimat de inaugurare 15 decembrie.

În plus, testele de rezistență, statice și dinamice și procesul de recepție efectivă vor fi mult mai complexe și vor dura mai mult, spre deosebire de cele pentru Lotul Sibiu – Boița care include un viaduct de peste 600 metri lungime.

Lucrările pentru podul cu o lungime de 2 kilometri au început efectiv în primăvara anului 2019. Investiția de aproximativ 500 milioane euro presupune și amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!