Spînu spune de ce au redus rușii livrările de gaz: Au invocat probleme tehnice

De astăzi, 1 octombrie, Republica Moldova primește cu 30% mai puțin gaz din Federația Rusă.

Într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că cei de la Gaprom au invocat o problemă tehnică, pe care noi nu o considerăm întemeiată.

„„Ei au făcut referință la o problemă tehnică, dar noi nu o considerăm argumentată. Incertitudinea în care operează Gazprom în această perioadă este foarte mare. Ieri, am fost anunțați despre continuarea livrărilor după ora 08.00 seara”, a punctat Spînu.”

Ministrul califică drept anormal comportamentul celor de la Gazprom. „Eu sper că cei de la Gazprom înțeleg că e în joc sănătatea oamenilor”.

Referindu-se la achizițiile de metan, Sînu a menționat că Moldova poate procura gaz din mai multe surse, dar la moment cel ai bun preț este cel oferit de Gazprom și care inclus în contractul pe care l-a semnat cu Moldovagaz.

Astăzi, 1 octombrie, Moldovagaz a confirmat că livrările de gaz sunt făcute în regim normal doar că în volum mai mic cu 30%.

#Spînu #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.