Starea înfiorătoare a conductelor Apă Canal! Consumatorii achită și apa pe care nu o folosesc

În contextul recentelor declarații lansate în spațiul public privind situația economico-financiară și riscurile în activitatea S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vine cu următoarele precizări.

În data de 11 ianurie, ANRE a decis maajorarea tarifului la apă cu 43%, la 15,3 lei per metru cub. Apă Canal solicitase un tarif mediu de 19,18 lei pentru un metru cub de apă. Or, ANRE susține că tarifele actuale acoperă toate cheltuielile operaționale ale operatorului, reieșind din volumul consumului tehnologic și a pierderilor de apă în rețea acceptate în scopuri tarifare, implicit cheltuielile pentru energia electrică consumată reieșind din prețul actualizat la energia electrică. Astfel, în calculul tarifului au fost incluse cheltuieli pentru consumul de energie electrică în valoare totală de 208,8 mil. lei, ce ar da posibilitatea operatorului să achite lunar consumul de energie electrică în valoare de 17,4 mil. lei.

Datele ANRE arataă că 30% din apa livrată consumatorilor se pierde din cauza rețelelor vechi și uzate.

În ceea ce privește datoiile create pentru consumul de energie electrică de către S.A. „Apă-Canal Chișinău” la situația din 1 ianuarie 2023, de relevat, că în tariful anterior, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 203 din 19 mai 2017 pentru S.A. „Apă-Canal Chișinău”, au fost incluse cheltuieli pentru energia electrică în mărime de 134,3 mil. lei. Ulterior, în perioada anilor 2019-2021, S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu a înaintat nicio solicitare de ajustare a tarifelor pentru furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare. Or, în condițiile micșorării treptate în perioada nominalizată a prețurilor reglementate la energia electrică, s-au format devieri pozitive (excedent de venituri) în tarifele pentru serviciile prestate de alimentare cu apă și de canalizare. Astfel, la situația din 1 ianuarie 2023, veniturile suplimentare ale S.A. „Apă-Canal Chișinău”, doar din economiile la energia electrică consumată, au constituit circa 42,5 mil. lei.

Atât în tarifele anterioare pentru furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare de către S.A. „Apă-Canal Chișinău”, cât și în tarifele actuale, recent aprobate, au fost și sunt incluse toate cheltuielile necesare pentru consumul de energie electrică. Orice afirmație din partea unor persoane publice privind tergiversarea aprobării tarifelor, sau aprobarea acestora la un nivel insuficient sunt absolut inconsistente și poartă un caracter manipulator.

Agenția încurajează atât administrația S.A. „Apă-Canal Chișinău”, cât și fondatorul acesteia să-și concentreze eforturile în vederea îmbunătățirii managementului economico-financiar, în lichidarea restanțelor față de creditorii întreprinderii, iar în cazul dat, să identifice soluții în comun cu Î.C.S. „Premier Energy”, mutual acceptabile ca valoare și ca termen, de achitare a datoriei pentru consumul de energie electrică.

Totodată, pentru a verifica corectitudinea aplicării prevederilor actelor normative în vigoare în activitatea întreprinderii, ANRE a inițiat un control al activității licențiate a S.A. „Apă-Canal Chișinău” pentru perioada anilor 2020 – 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #pierderi #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.