Afacerea din România care ajută companiile să uite de hârtie. Care este investiția

Felix Blaga și Paul Harfaș, doi prieteni din facultate au lansat un start-up inovator în România. Este vorba despre Octavic, un start-up fondat în Oradea care ajută fabricile din țara vecină să-și eficientizeze producția în sistem digital, nu cu pixul și hârtia cum încă se face în multe din companii.

„Ne-a venit ideea, practic, în 2013, când derulam un proiect pentru o companie care voia să știe cât durează să producă o anumită piesă. De aici am ajuns până la construirea unui sistem care livrează în timp real peste 50 de informații vitale procesului de producție, de la cele privind gradul de încărcare al utilajelor, până la durata de viață a componentelor și cauzele rebuturilor, totul pentru ca managerul de producție să poată `pilota` fabrica în mod inteligent, reducând astfel costurile si folosind la maxim capacitatea de producție pe care o are la dispoziție”, a declarat pentru wall-street.ro, Paul Harfas, cofondator Octavic.

Până să apară Octavic, inițial, cei doi antreprenori „s-au jucat” cu mai multe produse pe care le-au creat, de la proteze dentare digitale și până la softuri pentru mentenanța predictivă pentru vapoare. S-au oprit însă la ideea unui produs care să automatizeze managementul producției, fiind o idee mai rapid validată de piață, comparativ cu celelalte. Așa au ajuns azi să implementeze soluții care să ajute companiile și antreprenorii să-și eficientizeze producția.

„Era o nevoie prea puțin acoperită, nu existau soluții viabile pentru îmbunătățirea proceselor din fabrici. E adevărat că, în ce privește dezvoltarea produsului, ne-a ajutat mult și fascinația pentru partea de producție, dar și istoricul personal și profesional al fiecăruia. Amândoi am fost în fabrici de la vârste fragede, părinții noștri lucrând în domeniu și am avut șansa să observăm interiorul unei fabrici, felul în care se desfășoară un proces de producție, ce probleme se întâmpină și cum se caută soluții”, a declarat Paul Harfas, cofondator Octavic.

Din ușă în ușă, până la primul client

Paul și Felix s-au plimbat efectiv cu o foaie A4 în mână, cu produsul patentat de ei și au bătut la 20 de porți de fabrici până când, un producător din Oradea a avut curajul să testeze produsul lor, denumit „PET – Production Efficiency Tracker”.

Prototipul PET a fost conturat în 2015 și implementat în 2016, iar cinci ani mai târziu, produsul e utilizat de cele mai mari branduri din industria pharma și automotive din România, Danemarca, Ungaria și Italia.

„Tot în 2016 am înființat start-up-ul Octavic. Numele e o metaforă din muzică, unde să crești cu o octavă înseamnă să dublezi, și ne inspiră să țintim acest tip de dezvoltare “octavică”. PET e un produs original Octavic, dezvoltat de noi în contextual parteneriatelor încheiate cu universități din străinătate, care aduce features unice în piața de industry 4.0, adică cea a fabricilor inteligente și care e suficient de flexibil să se plieze pe orice tip de producție din orice industrie, indiferent de nivelul provocărilor întâlnite în proces”, a mai precizat Paul Harfas.

Sistemul a fost dezvoltat în Oradea, cu un angajat și cu o investiție de 250.000 de euro în calculatoare și personal. Investiția a fost recuperată în doi ani, iar pentru a accelera cererea, Octavic plănuiește ca în viitorul apropiat să atragă o finanțare de tip VC de 800.000 de euro. În prezent, Octavic funcționează cu opt angajați: trei persoane pe partea de dezvoltare produs, două persoane în vânzări, o persoana în marketing și alte două pe partea de customer service.

Companiile care apelează la produsul dezvoltat de Octavic sunt în principal din industria pharma, unde sistemul PET este folosit azi în fabricile de medicamente Zentiva, Gedeon Richter și LaborMed.

Cum automatizezi industriile rămase în urmă?

Paul Harfas a explicat cum funcționează concret PET – Production Efficiency Tracker. Produsul dezvoltat de compania sa e structurat pe patru paliere de acțiune:

Real-Time – care însumează tot ce vine în sprijinul transparenței în fabrică prin management vizual și alertare. Aici intră eliminarea timpilor de așteptare neproductivi pe fluxul de producție, reducerea timpilor de reacție și digitalizarea rapoartelor de producție

BigData / Analytics – aici e vorba despre KPI relevanți pentru fiecare departament, care să susțină acțiunile de îmbunătățire a proceselor, metrici, de la cei mai generali, cum ar fi producție, defecte, eficiența utilajelor, până la analize în detaliu a timpilor de reacție și rezolvare, a schimbărilor de produs sau a reconfigurărilor de linie.

Smart Production Scheduling – reprezintă un instrument de planificare menit să scoată echipa de planneri din faza Excel, să elimine eroarea umană și să scurteze timpul de reacție la schimbări de cerere sau replanificări pentru îmbunătățirea lead-time-ului și adaptarea permanentă la perturbațiile din producție. Face asta automat, folosind date din alte sisteme IT ale fabricii, dar și din palierele 1 și 2 ale sistemului Octavic.

AI / MachineLearning – este atunci „când introducem în sistem elemente specifice Deep AI, cu scopul de a veni în ajutorul omului în procesul de analiză și de a închide bucla de reacție de la monitorizarea datelor proceselor, la vizibilitate, informație și îmbunătățire proces”, spune Paul.

#automatizare #start-up #antreprenori #Investiții #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.