Afacerea din România care ajută companiile să uite de hârtie. Care este investiția

Felix Blaga și Paul Harfaș, doi prieteni din facultate au lansat un start-up inovator în România. Este vorba despre Octavic, un start-up fondat în Oradea care ajută fabricile din țara vecină să-și eficientizeze producția în sistem digital, nu cu pixul și hârtia cum încă se face în multe din companii.

„Ne-a venit ideea, practic, în 2013, când derulam un proiect pentru o companie care voia să știe cât durează să producă o anumită piesă. De aici am ajuns până la construirea unui sistem care livrează în timp real peste 50 de informații vitale procesului de producție, de la cele privind gradul de încărcare al utilajelor, până la durata de viață a componentelor și cauzele rebuturilor, totul pentru ca managerul de producție să poată `pilota` fabrica în mod inteligent, reducând astfel costurile si folosind la maxim capacitatea de producție pe care o are la dispoziție”, a declarat pentru wall-street.ro, Paul Harfas, cofondator Octavic.

Până să apară Octavic, inițial, cei doi antreprenori „s-au jucat” cu mai multe produse pe care le-au creat, de la proteze dentare digitale și până la softuri pentru mentenanța predictivă pentru vapoare. S-au oprit însă la ideea unui produs care să automatizeze managementul producției, fiind o idee mai rapid validată de piață, comparativ cu celelalte. Așa au ajuns azi să implementeze soluții care să ajute companiile și antreprenorii să-și eficientizeze producția.

„Era o nevoie prea puțin acoperită, nu existau soluții viabile pentru îmbunătățirea proceselor din fabrici. E adevărat că, în ce privește dezvoltarea produsului, ne-a ajutat mult și fascinația pentru partea de producție, dar și istoricul personal și profesional al fiecăruia. Amândoi am fost în fabrici de la vârste fragede, părinții noștri lucrând în domeniu și am avut șansa să observăm interiorul unei fabrici, felul în care se desfășoară un proces de producție, ce probleme se întâmpină și cum se caută soluții”, a declarat Paul Harfas, cofondator Octavic.

Din ușă în ușă, până la primul client

Paul și Felix s-au plimbat efectiv cu o foaie A4 în mână, cu produsul patentat de ei și au bătut la 20 de porți de fabrici până când, un producător din Oradea a avut curajul să testeze produsul lor, denumit „PET – Production Efficiency Tracker”.

Prototipul PET a fost conturat în 2015 și implementat în 2016, iar cinci ani mai târziu, produsul e utilizat de cele mai mari branduri din industria pharma și automotive din România, Danemarca, Ungaria și Italia.

„Tot în 2016 am înființat start-up-ul Octavic. Numele e o metaforă din muzică, unde să crești cu o octavă înseamnă să dublezi, și ne inspiră să țintim acest tip de dezvoltare “octavică”. PET e un produs original Octavic, dezvoltat de noi în contextual parteneriatelor încheiate cu universități din străinătate, care aduce features unice în piața de industry 4.0, adică cea a fabricilor inteligente și care e suficient de flexibil să se plieze pe orice tip de producție din orice industrie, indiferent de nivelul provocărilor întâlnite în proces”, a mai precizat Paul Harfas.

Sistemul a fost dezvoltat în Oradea, cu un angajat și cu o investiție de 250.000 de euro în calculatoare și personal. Investiția a fost recuperată în doi ani, iar pentru a accelera cererea, Octavic plănuiește ca în viitorul apropiat să atragă o finanțare de tip VC de 800.000 de euro. În prezent, Octavic funcționează cu opt angajați: trei persoane pe partea de dezvoltare produs, două persoane în vânzări, o persoana în marketing și alte două pe partea de customer service.

Companiile care apelează la produsul dezvoltat de Octavic sunt în principal din industria pharma, unde sistemul PET este folosit azi în fabricile de medicamente Zentiva, Gedeon Richter și LaborMed.

Cum automatizezi industriile rămase în urmă?

Paul Harfas a explicat cum funcționează concret PET – Production Efficiency Tracker. Produsul dezvoltat de compania sa e structurat pe patru paliere de acțiune:

Real-Time – care însumează tot ce vine în sprijinul transparenței în fabrică prin management vizual și alertare. Aici intră eliminarea timpilor de așteptare neproductivi pe fluxul de producție, reducerea timpilor de reacție și digitalizarea rapoartelor de producție

BigData / Analytics – aici e vorba despre KPI relevanți pentru fiecare departament, care să susțină acțiunile de îmbunătățire a proceselor, metrici, de la cei mai generali, cum ar fi producție, defecte, eficiența utilajelor, până la analize în detaliu a timpilor de reacție și rezolvare, a schimbărilor de produs sau a reconfigurărilor de linie.

Smart Production Scheduling – reprezintă un instrument de planificare menit să scoată echipa de planneri din faza Excel, să elimine eroarea umană și să scurteze timpul de reacție la schimbări de cerere sau replanificări pentru îmbunătățirea lead-time-ului și adaptarea permanentă la perturbațiile din producție. Face asta automat, folosind date din alte sisteme IT ale fabricii, dar și din palierele 1 și 2 ale sistemului Octavic.

AI / MachineLearning – este atunci „când introducem în sistem elemente specifice Deep AI, cu scopul de a veni în ajutorul omului în procesul de analiză și de a închide bucla de reacție de la monitorizarea datelor proceselor, la vizibilitate, informație și îmbunătățire proces”, spune Paul.

#automatizare #start-up #antreprenori #Investiții #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.