Startup-ul menit să diminueze conceptul fast fashion: Garderobbo creat de tânăra moldoveancă Ana Dodi

La nivel mondial, 84% din hainele noastre sunt aruncate și ajung în gropile de gunoi. Dacă există impresia că lumea e salvată atunci când îmbrăcămintea este donată… greșești – doar 25% din ele ajung într-adevăr la oamenii care au nevoie de ele. Conform datelor băncii mondiale, industria modei generează mai multe emisii de carbon decât transportul maritim și zborurile internaționale la un loc. În acest sens, Ana Dodi a găsit o soluție pentru ca hainele să aibă o a doua șansă și alți oameni să poată beneficia de ele.

Ea a lansat platforma Garderobbo al cărei concept este de a fi un marketplace pentru cei care vor să vândă sau să cumpere haine, iar procente din aceste achiziții vor fi donate, scrie blueprint.md.

Ana Dodi are deja experință în achiziții în sectorul industrial, odată ce a rămas fără job a decis să implementeze ideea pe care o are deja de câțiva ani.

„Mă numesc Ana Dodi și până acum câțiva ani am lucrat în achiziții în sectorul industrial. Idea pe care încerc să o dezvolt mi-a venit încă cu vreo doi ani în urmă. Anul acesta am rămas fără job din cauza pandemiei și am înțeles ca acum este timpul potrivit să-mi implementez ideea.”

Startup-ul la în care activează Ana soluționează problema fast fashion-ului și poluării mediului. Astfel, startup-ul Garderobbo este o platformă pe care toți doritorii pot să vândă sau/și să cumpere haine de la alți utilizatori, iar un procent din vânzare va fi donat.

La moment, Ana Dodi creează platforma și dezvoltă baza de date cu clienți. Tânăra planifică să finiseze proiectul în următoarele șase luni.

#ana dodi #Garderobbo #fondator #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.