Startup-ul menit să diminueze conceptul fast fashion: Garderobbo creat de tânăra moldoveancă Ana Dodi

13 Aug. 2021, 13:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 13:05 // Bani și Afaceri //  MD Bani

La nivel mondial, 84% din hainele noastre sunt aruncate și ajung în gropile de gunoi. Dacă există impresia că lumea e salvată atunci când îmbrăcămintea este donată… greșești – doar 25% din ele ajung într-adevăr la oamenii care au nevoie de ele. Conform datelor băncii mondiale, industria modei generează mai multe emisii de carbon decât transportul maritim și zborurile internaționale la un loc. În acest sens, Ana Dodi a găsit o soluție pentru ca hainele să aibă o a doua șansă și alți oameni să poată beneficia de ele.

Ea a lansat platforma Garderobbo al cărei concept este de a fi un marketplace pentru cei care vor să vândă sau să cumpere haine, iar procente din aceste achiziții vor fi donate, scrie blueprint.md.

Ana Dodi are deja experință în achiziții în sectorul industrial, odată ce a rămas fără job a decis să implementeze ideea pe care o are deja de câțiva ani.

„Mă numesc Ana Dodi și până acum câțiva ani am lucrat în achiziții în sectorul industrial. Idea pe care încerc să o dezvolt mi-a venit încă cu vreo doi ani în urmă. Anul acesta am rămas fără job din cauza pandemiei și am înțeles ca acum este timpul potrivit să-mi implementez ideea.”

Startup-ul la în care activează Ana soluționează problema fast fashion-ului și poluării mediului. Astfel, startup-ul Garderobbo este o platformă pe care toți doritorii pot să vândă sau/și să cumpere haine de la alți utilizatori, iar un procent din vânzare va fi donat.

La moment, Ana Dodi creează platforma și dezvoltă baza de date cu clienți. Tânăra planifică să finiseze proiectul în următoarele șase luni.

 

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!