Startup-ul menit să diminueze conceptul fast fashion: Garderobbo creat de tânăra moldoveancă Ana Dodi

La nivel mondial, 84% din hainele noastre sunt aruncate și ajung în gropile de gunoi. Dacă există impresia că lumea e salvată atunci când îmbrăcămintea este donată… greșești – doar 25% din ele ajung într-adevăr la oamenii care au nevoie de ele. Conform datelor băncii mondiale, industria modei generează mai multe emisii de carbon decât transportul maritim și zborurile internaționale la un loc. În acest sens, Ana Dodi a găsit o soluție pentru ca hainele să aibă o a doua șansă și alți oameni să poată beneficia de ele.

Ea a lansat platforma Garderobbo al cărei concept este de a fi un marketplace pentru cei care vor să vândă sau să cumpere haine, iar procente din aceste achiziții vor fi donate, scrie blueprint.md.

Ana Dodi are deja experință în achiziții în sectorul industrial, odată ce a rămas fără job a decis să implementeze ideea pe care o are deja de câțiva ani.

„Mă numesc Ana Dodi și până acum câțiva ani am lucrat în achiziții în sectorul industrial. Idea pe care încerc să o dezvolt mi-a venit încă cu vreo doi ani în urmă. Anul acesta am rămas fără job din cauza pandemiei și am înțeles ca acum este timpul potrivit să-mi implementez ideea.”

Startup-ul la în care activează Ana soluționează problema fast fashion-ului și poluării mediului. Astfel, startup-ul Garderobbo este o platformă pe care toți doritorii pot să vândă sau/și să cumpere haine de la alți utilizatori, iar un procent din vânzare va fi donat.

La moment, Ana Dodi creează platforma și dezvoltă baza de date cu clienți. Tânăra planifică să finiseze proiectul în următoarele șase luni.

#ana dodi #Garderobbo #fondator #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.