Startup-ul menit să diminueze conceptul fast fashion: Garderobbo creat de tânăra moldoveancă Ana Dodi

13 Aug. 2021, 13:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 13:05 // Bani și Afaceri //  MD Bani

La nivel mondial, 84% din hainele noastre sunt aruncate și ajung în gropile de gunoi. Dacă există impresia că lumea e salvată atunci când îmbrăcămintea este donată… greșești – doar 25% din ele ajung într-adevăr la oamenii care au nevoie de ele. Conform datelor băncii mondiale, industria modei generează mai multe emisii de carbon decât transportul maritim și zborurile internaționale la un loc. În acest sens, Ana Dodi a găsit o soluție pentru ca hainele să aibă o a doua șansă și alți oameni să poată beneficia de ele.

Ea a lansat platforma Garderobbo al cărei concept este de a fi un marketplace pentru cei care vor să vândă sau să cumpere haine, iar procente din aceste achiziții vor fi donate, scrie blueprint.md.

Ana Dodi are deja experință în achiziții în sectorul industrial, odată ce a rămas fără job a decis să implementeze ideea pe care o are deja de câțiva ani.

„Mă numesc Ana Dodi și până acum câțiva ani am lucrat în achiziții în sectorul industrial. Idea pe care încerc să o dezvolt mi-a venit încă cu vreo doi ani în urmă. Anul acesta am rămas fără job din cauza pandemiei și am înțeles ca acum este timpul potrivit să-mi implementez ideea.”

Startup-ul la în care activează Ana soluționează problema fast fashion-ului și poluării mediului. Astfel, startup-ul Garderobbo este o platformă pe care toți doritorii pot să vândă sau/și să cumpere haine de la alți utilizatori, iar un procent din vânzare va fi donat.

La moment, Ana Dodi creează platforma și dezvoltă baza de date cu clienți. Tânăra planifică să finiseze proiectul în următoarele șase luni.

 

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!