Statistici îngrijorătoare! Unu din patru moldoveni lucrează la negru

În trimestrul IV al anului 2023, Moldova a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește forța de muncă, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Numărul persoanelor intrate în forța de muncă a atins 919,6 mii, reflectând o creștere modestă de 1,8% pe parcursul întregului an.

Din cei 874,7 mii de cetățeni angajați în economie, bărbații și locuitorii urbani au reprezentat majoritatea. Totuși, rata șomajului a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 45 de mii de persoane, cu 3,8 mii mai mult decât în trimestrul IV al anului precedent.

Sectorul serviciilor a fost motorul principal al ocupării forței de muncă, absorbând 60,5% din totalul angajaților. În timp ce industria și construcțiile au contribuit și ele la piața muncii, cu 13,2%, respectiv 6,7%, industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mică pondere, de 11,1%.

Analizând tipurile de angajare, majoritatea lucrătorilor (84,3%) au fost angajați oficial, în timp ce 15,7% au fost angajați informal. Construcțiile au fost domeniul cu cel mai mare procent de angajați informali, reprezentând 62,2% din totalul lucrătorilor în acest sector.

Cu toate acestea, preocupările persistente privind plata sub formă de „salarii în plicuri” au rămas, afectând 5,9% dintre toți lucrătorii, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru protecția drepturilor angajaților.

În sectorul informal au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,5% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 10,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

#someri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.