Statul american New York interzice folosirea gazelor naturale pentru încălzire și gătit în unele clădiri noi

New York a devenit primul stat american care a adoptat o lege potrivit cărei este interzisă utilizarea gazelor naturale pentru încălzire și gătit în unele clădiri noi, scrie Reuters.

Planul este pentru a reduce emisiile de carbon, dar grupurile din industrie spun că este excesiv și costisitor.

Atât Adunarea, condusă de democrați, cât și Senatul au aprobat marți târziu prevederile, care sunt incluse în bugetul de 229 de miliarde de dolari al statului. Guvernatorul Kathy Hochul și legislatorii au convenit asupra schițelor pachetului de cheltuieli săptămâna trecută.

„Schimbarea modului în care producem și folosim energia pentru a reduce dependența noastră de combustibilii fosili va contribui la asigurarea unui mediu mai sănătos pentru noi și pentru copiii noștri”, a declarat Carl Heastie, președintele Adunării Deputaților din New York.

Măsura luată în New York vine pe fondul unei dezbateri publice aprinse în Statele Unite cu privire la impactul asupra sănătății și mediului al aparatelor de gătit care ard combustibili fosili și cu privire la rolul mai larg al gazelor naturale în schimbările climatice.

Zeci de orașe din Statele Unite au adoptat sau au în vedere politici care interzic sau descurajează utilizarea gazelor naturale în clădirile noi pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătatea publică și de climă. Aceste politici au întâmpinat o rezistență puternică din partea grupurilor din industria gazelor naturale și a grupurilor de lobby din domeniul restaurantelor și al aparatelor electrocasnice, care susțin că aceste preocupări sunt exagerate.

„O interdicție neconstituțională, prima din țară, privind racordarea la gazele naturale în construcțiile noi va crește facturile la utilități și costurile locuințelor”, a declarat senatorul republican al statului New York, Robert Ortt.
Prevederile vor impune ca noile clădiri să fie construite doar cu racorduri electrice pentru aparate și utilități începând din 2025. Legea va intra în vigoare pentru clădirile cu mai puțin de șapte etaje începând cu 2026. Cerințele vor intra în vigoare pentru clădirile mai înalte până în 2029, potrivit New York Times.

Spitalele, infrastructura critică și unitățile comerciale de alimentație publică vor fi scutite de cerințe.

Clădirile în care rețeaua locală nu este capabilă să gestioneze sarcina vor fi, de asemenea, exceptate de la noua lege. Clădirile și aparatele existente nu vor fi afectate de legislație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #New York #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.