Statul își ia înapoi Gara de Nord! 85% revine sub control public după blocarea unei tranzacții controversate

Gara Auto Nord va reveni în proporție de 85% în proprietatea statului, în urma unei decizii a Consiliului pentru examinarea investițiilor de importanță strategică pentru securitatea statului. Măsura vine după ce autoritatea a menținut refuzul aprobării prealabile pentru investițiile realizate în cadrul SRL „GARA NORD”.

Potrivit Agenția Proprietății Publice, decizia este în conformitate cu legislația și reconfirmă hotărârile adoptate anterior în iulie 2025 și ianuarie 2026. Totodată, Consiliul a respins tranzacția de înstrăinare a 100% din companie și a dispus revenirea la structura de proprietate existentă înainte de 7 iunie 2020.

Datele din Registrul de stat arată că, după înstrăinarea activelor statului în 2020, structura acționariatului a suferit modificări succesive, inclusiv prin implicarea unor persoane fizice și juridice afiliate unei familii incluse în lista entităților asociate cu subiecți ai sancțiunilor internaționale.

Conform deciziei, în termen de 20 de zile de la notificare, compania trebuie să revină la situația juridică anterioară tranzacției. Astfel, 85% din părțile sociale vor reveni statului, în administrarea Agenției Proprietății Publice, iar 15% vor fi deținute de „Extremum” SRL.

Actualii proprietari sunt obligați să transmită cotele deținute conform noii structuri.

Autoritățile precizează că activitatea operațională a Gării Auto Nord nu va fi afectată. Serviciile pentru pasageri vor continua în regim obișnuit, iar bunurile întreprinderii trebuie menținute și predate în stare funcțională.

#garadenord #active #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.