Importurile sufocă economia: Moldova aduce de 3 ori mai multe bunuri și resurse decât exportă

Exporturile Moldovei au înregistrat o creștere de la începutul anului 2026, însă rămân mult sub nivelul importurilor, care continuă să domine comerțul exterior.

Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în ianuarie–februarie, exporturile au însumat aproximativ 550,4 milioane de euro, în creștere cu 11,6% față de aceeași perioadă din 2025. Doar în luna februarie, exporturile au ajuns la 285,5 milioane de euro, în creștere cu 7,8% față de luna ianuarie și cu 10,5% comparativ cu februarie 2025.

În același timp, importurile au totalizat 1 miliard 520,7 milioane de euro, fiind ușor mai mici față de anul precedent, cu 0,6%, dar în creștere față de luna ianuarie. Doar în februarie, acestea au constituit 822,2 milioane de euro.

Diferența dintre cele două fluxuri comerciale rămâne semnificativă: importurile depășesc exporturile de aproximativ 2,8 ori, ceea ce a dus la acumularea unui deficit comercial de circa 970,3 milioane de euro în primele două luni ale anului curent.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu 61,9% din exporturi și 57,6% din importuri. Cele mai importante destinații pentru mărfurile moldovenești sunt România (26,4%), Turcia (15,8%), Italia (10%), Ucraina (9%), Cehia (8%) și Germania (5,1%), în timp ce la importuri domină România (29%), China (14%), Ucraina (9,1%), Turcia (5,8%) și Germania (5,4%).

Structura exporturilor arată că economia este susținută în mare parte de produse agricole și industriale. Cele mai mari ponderi le au semințele și fructele oleaginoase (22,8%), urmate de mașini și aparate electrice (14%), legume și fructe (11,1%), cereale și produse pe bază de cereale (7,8%), dar și îmbrăcămintea (6,9%) și băuturile (5,4%). Creșteri importante au fost înregistrate la exporturile de produse agricole, în special oleaginoase și uleiuri vegetale, dar și la echipamente electrice.

În ceea ce privește importurile, acestea sunt dominate de resurse energetice și produse industriale. Cele mai mari volume sunt reprezentate de gaz și produse din gaz (17,7%), produse petroliere (7,1%), vehicule rutiere (7,1%), echipamente electrice (6,8%) și energie electrică (5,6%). De asemenea, o pondere importantă o au produsele farmaceutice (3,0%), echipamentele de telecomunicații (2,5%) și produsele alimentare, precum legumele și fructele (3,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#deficit comercial #importuri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci, reguli noi pentru criptoactive și obligații suplimentare pentru cluburile profesioniste de fotbal. Sunt câteva dintre prevederile celor două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care propun modificări importante în sistemul de prevenire și combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării.

Lista entităților care vor avea obligații suplimentare se extinde. Proiectul îi include, între alții, pe furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal. În cazul cluburilor, regulile se vor aplica inclusiv tranzacțiilor cu investitori, sponsori, agenți sau intermediari și transferurilor de jucători. Entitățile raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciu înainte de începerea activităților vizate de lege.

În cazul criptoactivelor, autoritățile vor putea interveni inclusiv prin suspendarea unor tranzacții sau a accesului la conturi. Dacă există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute de proiect, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, pot fi sistate anumite bunuri sau relații de afaceri pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Noile reguli pun accent și pe verificarea permanentă a clienților. Entitățile raportoare vor trebui să monitorizeze în mod continuu relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. Informațiile despre clienții cu risc ridicat trebuie actualizate cel puțin o dată pe an, iar pentru ceilalți clienți intervalul de actualizare nu poate depăși cinci ani.

În ceea ce privește tranzacțiile în numerar, proiectul menține pragul de 200 000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Sunt vizate activitățile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această sumă într-o lună, inclusiv atunci când valoarea este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele. Informațiile trebuie transmise până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite entități, inclusiv notarii, este prevăzută raportarea și a unei singure tranzacții de cel puțin 200 000 de lei.

Și remiterile de bani de cel puțin 40 000 de lei sunt supuse raportării către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Informațiile trebuie transmise în termen de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Proiectele prevăd și raportarea unor tranzacții cu bunuri de valoare ridicată. Sunt vizate vânzările necomerciale de autovehicule în valoare de cel puțin 250 000 de euro, precum și anumite tranzacții cu nave și aeronave care ating cel puțin 7,5 milioane de euro.

Sancțiunile prevăzute în proiect sunt considerabil mai dure. Pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare, amenda aplicată persoanelor juridice poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau 10% din cifra de afaceri anuală, în funcție de valoarea mai mare. Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, sancțiunea poate ajunge la 5 milioane de euro, inclusiv pentru conducerea superioară.

Proiectul stabilește și când o încălcare poate fi considerată gravă. Printre situațiile prevăzute sunt tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei pentru anumite entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte entități. O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în decurs de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi constatat în cazul a cel puțin trei încălcări într-un an sau al altor situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se numără și neinformarea Serviciului despre activități sau tranzacții suspecte, inclusiv cele inițiate, dar care nu au fost finalizate. În funcție de categoria persoanei și de gravitatea încălcării, amenzile pot porni de la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau 5 milioane de lei pentru entități.