Sterilizarea BNM a redus leii din bănci. Bancherii se împrumută de la banca centrală

Nivelul de lichiditate din sistemul bancar continuă să fie la un nivel foarte înalt cu toate că am aplicat măsuri mai restrictive, inclusiv și pe partea de rezervare în lei și am redus disponibilitățile de lichiditate în piață, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu

Guvernatorul BNM susține că lichiditățile rămân înalte datorită faptului că băncile au apelat la facilitățile permanente. Este vorba de instrumentele REPO și creditele overnight.

„Sunt instrumente care descurajează creditarea. Asta este situația până la sfârșitul trimestrului doi. Însă în ultimele zile vedem că urmare a intervențiilor valutare ale BNM și a politicilor fiscale ale Ministerului Finanțatelor apar lichidități suplimentare, din acest considerent BNM în ultima decizie de politică monetară a luat decizia de a majora norma rezervelor obligatorii”, a punctat Armașu.

Pe parcursul trimestrului II 2022, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a majorat cu 112,9 milioane lei. De menționat ca față de trimestrul II 2021 volumul lichidităților excesive s-a diminuat în medie cu 882,9 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 4,62 miliarde lei.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul mediul zilnic în luna iulie cu care s-au împrumutat băncile de la banca centrală a fost de 48,4 mil. de lei, cu o dobândă de 20,5%. În același timp, soldul mediu a depozitelor overnight pe care le-au plasat instituțiile financiare la BNM a fost în luna iulie de 345,8 mil. de lei cu o rată de 16,5%.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sterilizare #lei #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.