Sterilizarea BNM a redus leii din bănci. Bancherii se împrumută de la banca centrală

10 Aug. 2022, 10:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
10 Aug. 2022, 10:34 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Nivelul de lichiditate din sistemul bancar continuă să fie la un nivel foarte înalt cu toate că am aplicat măsuri mai restrictive, inclusiv și pe partea de rezervare în lei și am redus disponibilitățile de lichiditate în piață, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu

Guvernatorul BNM susține că lichiditățile rămân înalte datorită faptului că băncile au apelat la facilitățile permanente. Este vorba de instrumentele REPO și creditele overnight.

„Sunt instrumente care descurajează creditarea. Asta este situația până la sfârșitul trimestrului doi. Însă în ultimele zile vedem că urmare a intervențiilor valutare ale BNM și a politicilor fiscale ale Ministerului Finanțatelor apar lichidități suplimentare, din acest considerent BNM în ultima decizie de politică monetară a luat decizia de a majora norma rezervelor obligatorii”, a punctat Armașu.

Pe parcursul trimestrului II 2022, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a majorat cu 112,9 milioane lei. De menționat ca față de trimestrul II 2021 volumul lichidităților excesive s-a diminuat în medie cu 882,9 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 4,62 miliarde lei.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul mediul zilnic în luna iulie cu care s-au împrumutat băncile de la banca centrală a fost de 48,4 mil. de lei, cu o dobândă de 20,5%. În același timp, soldul mediu a depozitelor overnight pe care le-au plasat instituțiile financiare la BNM a fost în luna iulie de 345,8 mil. de lei cu o rată de 16,5%.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Sept. 2026, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.