Sterilizarea BNM a redus leii din bănci. Bancherii se împrumută de la banca centrală

Nivelul de lichiditate din sistemul bancar continuă să fie la un nivel foarte înalt cu toate că am aplicat măsuri mai restrictive, inclusiv și pe partea de rezervare în lei și am redus disponibilitățile de lichiditate în piață, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu

Guvernatorul BNM susține că lichiditățile rămân înalte datorită faptului că băncile au apelat la facilitățile permanente. Este vorba de instrumentele REPO și creditele overnight.

„Sunt instrumente care descurajează creditarea. Asta este situația până la sfârșitul trimestrului doi. Însă în ultimele zile vedem că urmare a intervențiilor valutare ale BNM și a politicilor fiscale ale Ministerului Finanțatelor apar lichidități suplimentare, din acest considerent BNM în ultima decizie de politică monetară a luat decizia de a majora norma rezervelor obligatorii”, a punctat Armașu.

Pe parcursul trimestrului II 2022, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a majorat cu 112,9 milioane lei. De menționat ca față de trimestrul II 2021 volumul lichidităților excesive s-a diminuat în medie cu 882,9 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 4,62 miliarde lei.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul mediul zilnic în luna iulie cu care s-au împrumutat băncile de la banca centrală a fost de 48,4 mil. de lei, cu o dobândă de 20,5%. În același timp, soldul mediu a depozitelor overnight pe care le-au plasat instituțiile financiare la BNM a fost în luna iulie de 345,8 mil. de lei cu o rată de 16,5%.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sterilizare #lei #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.