Sterilizarea BNM a redus leii din bănci. Bancherii se împrumută de la banca centrală

Nivelul de lichiditate din sistemul bancar continuă să fie la un nivel foarte înalt cu toate că am aplicat măsuri mai restrictive, inclusiv și pe partea de rezervare în lei și am redus disponibilitățile de lichiditate în piață, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu

Guvernatorul BNM susține că lichiditățile rămân înalte datorită faptului că băncile au apelat la facilitățile permanente. Este vorba de instrumentele REPO și creditele overnight.

„Sunt instrumente care descurajează creditarea. Asta este situația până la sfârșitul trimestrului doi. Însă în ultimele zile vedem că urmare a intervențiilor valutare ale BNM și a politicilor fiscale ale Ministerului Finanțatelor apar lichidități suplimentare, din acest considerent BNM în ultima decizie de politică monetară a luat decizia de a majora norma rezervelor obligatorii”, a punctat Armașu.

Pe parcursul trimestrului II 2022, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a majorat cu 112,9 milioane lei. De menționat ca față de trimestrul II 2021 volumul lichidităților excesive s-a diminuat în medie cu 882,9 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 4,62 miliarde lei.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul mediul zilnic în luna iulie cu care s-au împrumutat băncile de la banca centrală a fost de 48,4 mil. de lei, cu o dobândă de 20,5%. În același timp, soldul mediu a depozitelor overnight pe care le-au plasat instituțiile financiare la BNM a fost în luna iulie de 345,8 mil. de lei cu o rată de 16,5%.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sterilizare #lei #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE