Sterilizarea BNM a redus leii din bănci. Bancherii se împrumută de la banca centrală

Nivelul de lichiditate din sistemul bancar continuă să fie la un nivel foarte înalt cu toate că am aplicat măsuri mai restrictive, inclusiv și pe partea de rezervare în lei și am redus disponibilitățile de lichiditate în piață, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu

Guvernatorul BNM susține că lichiditățile rămân înalte datorită faptului că băncile au apelat la facilitățile permanente. Este vorba de instrumentele REPO și creditele overnight.

„Sunt instrumente care descurajează creditarea. Asta este situația până la sfârșitul trimestrului doi. Însă în ultimele zile vedem că urmare a intervențiilor valutare ale BNM și a politicilor fiscale ale Ministerului Finanțatelor apar lichidități suplimentare, din acest considerent BNM în ultima decizie de politică monetară a luat decizia de a majora norma rezervelor obligatorii”, a punctat Armașu.

Pe parcursul trimestrului II 2022, lichiditatea excesiva în sistemul bancar s-a majorat cu 112,9 milioane lei. De menționat ca față de trimestrul II 2021 volumul lichidităților excesive s-a diminuat în medie cu 882,9 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 4,62 miliarde lei.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul mediul zilnic în luna iulie cu care s-au împrumutat băncile de la banca centrală a fost de 48,4 mil. de lei, cu o dobândă de 20,5%. În același timp, soldul mediu a depozitelor overnight pe care le-au plasat instituțiile financiare la BNM a fost în luna iulie de 345,8 mil. de lei cu o rată de 16,5%.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sterilizare #lei #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.