Strălucirea medaliei de aur de la Jocurile Olimpice din 2024 e de fapt argint

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris din 2024 a marcat începutul a ceea ce s-a numit oficial Jocurile XXXIII din cadrul Olimpiadei de la Paris. Aproximativ 10.500 de sportivi au participat în 32 de sporturi la 329 de evenimente cu medalii, în fața miliardelor de telespectatori din întreaga lume. Toți au concurat pentru premiul final al Jocurilor Olimpice: medalia de aur.

Valoarea medaliei de aur pentru un sportiv care și-a petrecut o mare parte din viață urmărind un astfel de obiectiv nu poate fi măsurată. Dar materialele folosite pentru medaliile de aur, argint și bronz pot. Costul podiumului unei medalii de aur olimpice din 2024 este de aproximativ 950 USD, pe baza prețului spot al aurului, argintului și fierului și a cantității de materiale utilizate pentru medalie.

Este probabil cea mai mare valoare a oricărei medalii de aur din istoria jocurilor moderne, în primul rând din cauza prețurilor record pentru aur. Depășește recordul de 708 de dolari pentru Jocurile Olimpice de la Londra din 2012. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că valoarea tuturor medaliilor de aur anterioare a crescut dramatic pe baza prețului record al aurului, scrie Forbes.

Toate medaliile au o lungime de 85 de milimetri și o grosime de 9,2 milimetri.

Medalia de aur a Jocurilor Olimpice cântărește 529 de grame, mai mult de 95,4% din medalie este de fapt din argint (505 grame). Șase grame sunt formate din aur pur, care servește drept placare pentru medalie, iar 18 grame sunt formate din fier, potrivit diverselor rapoarte. Dacă medalia de aur ar fi făcută din aur pur, aceasta ar fi evaluată la aproximativ 41.161,50 USD. Acesta este motivul pentru care s-au prezentat ultima dată medalii de aur pur în 1912.

Medalia de argint cântărește 525 de grame cu 507 de grame din argint și 18 grame de fier. Valoarea sa bazată pe prețul spot al argintului din 24 iulie pentru argint și fier este de aproximativ 486 USD.

Medalia de bronz cântărește 455 de grame și este formată din 415,15 grame de cupru, 21,85 grame de zinc și 18 grame de fier. Valoarea podiumului său este de aproximativ 13 USD.

#medalie #argint #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.