Streamingul sau moartea filmelor de calitate: cum a ajuns industrializarea cinematografiei „cantitate, nu calitate”

Revoluția de streaming nu numai că a rescris regulile producției și distribuției de filme, mai ales în ultimul an, în contextul pandemiei, ci și a modificat modul în care platformele de streaming sunt catalogate drept studiouri majore de la Hollywood. Giganții tehnologici au grăbit o creștere bruscă a numărului de filme noi care intră pe piață, iar streamingul nu pare să se oprească prea curând, scrie playtech.ro.

Netflix este lider în producția de filme noi, în 2020 compania a produs mai multe filme decât săptămâni în an. Și Amazon produce din ce în ce mai multe filme originale pentru Prime Video. Dar nu sunt doar platformele de streaming care măresc volumul. Studiourile consacrate, cum ar fi Walt Disney Co. și Paramount Pictures, își sporesc, de asemenea, producția de filme direct-la-streaming pe propriile platforme, într-un efort de a rămâne competitive și de a-și menține abonații. Paramount a declarat recent că intenționează să lanseze câte un nou film în serviciul său Paramount + în fiecare săptămână până în 2022.

În mod tradițional, afacerea cu filme a fost o una bazată pe succes, în care producătorii și studiourile au avut ca scop crearea unor filme capabile să atragă publicul către cinematografe și să vândă miliarde de bilete.

„Trebuie să oferi un motiv pentru ca oamenii să-și părăsească casa”, spune Greenberg.

Deși Hollywoodul produce multe filme, foarte puține titluri obțin un scor ridicat în rândul publicului și al criticilor. Disney a obținut cea mai mare medie dintre public și critici.

Cu toate că Netflix a lansat cele mai multe filme din ultimii ani, dintre toate studiourile de filme, are și cele mai mici ratinguri dintre concurenții săi.

Această creștere a volumului și a distribuției a dus la dezbateri în rândul oamenilor din industrie. Pe de o parte, există mai multe oportunități ca oricând pentru noii regizori și proiecte ambițioase care nu ar fi putut primi niciodată o șansă în vechiul sistem de la Hollywood. Pe de altă parte, unii profesioniști din industrie și iubitori de cinema sunt îngrijorați. Regizorul câștigător de premii Oscar, Martin Scorsese, a scris recent în Harpers despre îngrijorarea sa că cinematografia ca artă este devalorizată, pe măsură ce filmele sunt combinate cu seriale de televiziune și spectacole fără scenarii și sunt oferite ca „conținut” pe platformele de streaming.

Indiferent dacă miza este mai mare sau mai mică pentru cineaști și regizori, nu a fost niciodată ușor să descoperi cum să creezi filme care să fie de succes pentru public și critici. „Dacă te uiți la epoca de aur a Hollywood-ului, ei nu credeau în continuare și francize. Fiecare film a fost, pur și simplu, un sentiment de instinct și intuiție, calitate pe care nu o poți garanta niciodată”, spune Stephen Galloway, un jurnalist care a acoperit industria de entertainment timp de aproximativ 40 de ani, înainte de a deveni decanul școlii de film a Universității Chapman.

#insdustrializare #streaming #gigant tehnologic #cinematografie #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La summitul Euronews privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a acordat un interviu în care şi-a prezentat viziunea pentru viitorul european al Republicii Moldova. Ea a subliniat că alegerile desfăşurate în acest an, deşi dificile, au fost clare şi au reflectat voinţa poporului de a se alătura lumii libere. „Mai întâi, pentru că Moldova îşi doreşte să fie o ţară democratică, îşi doreşte să fie parte a lumii libere,” a explicat ea, adăugând că „statutul de membru al Uniunii Europene ne va permite acest lucru”.

Președinta a atras atenţia asupra ameninţărilor de securitate directe: „ne-am confruntat, mă refer la războiul hibrid cu care ne-am confruntat, în mod special, de la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.” În contextul acesta, aderarea la UE este văzută nu doar ca o aspiraţie economică, ci ca un pilon al stabilităţii şi libertăţii naţionale.

Referindu-se la oportunitatea de reformă antisistem, Sandu a afirmat că „avem parte de sprijin politic după alegeri şi avem parte de un angajament din partea tuturor instituţiilor de a implementa reformele politice necesare şi ar fi păcat să pierdem această oportunitate.” Cu toate acestea, ea a subliniat că „acest lucru nu înseamnă că Rusia va ceda asupra Moldovei.”

„Acum totul depinde de Uniunea Europeană să ia o decizie şi să înainteze cu acest proces,” a spus ea, menţionând că problema deschiderii capitolelor de aderare „ţine cumva şi de faptul că Moldova se află la mijloc între Ucraina şi Ungaria. Avem parte de veto-uri.”

Preşedinta a explicat că „este uşor să vezi în Moldova interferenţa Rusiei … această influenţă a fost atât de serioasă şi toată lumea a putut să o vadă.” Ea a detaliat că influenţa rusă a vizat manipularea informaţiilor, ameninţări directe la adresa cetăţenilor şi finanţarea unor partide politice sau persoane care să submineze drumul european al ţării.

Interlocutorul a adus în discuţie ameninţarea dezinformării digitale, la care Sandu a răspuns că „cea mai mare problemă care ne înconjoară este dezinformarea online”.

Pe tema calendarului de aderare, preşedinta a declarat că „am arătat că suntem pregătiţi şi că putem face suficientă muncă într-o perioadă scurtă de timp, dar vrem să vedem aceeaşi determinare din partea UE de a găsi soluţii”.

În chestiunea economică, Sandu a subliniat progresele realizate în diversificarea energetică. „Acum nu folosim deloc gazul rusesc. Vom finaliza până la sfârşitul acestui an prima linie electrică cu România, care ne va conecta cu piaţa europeană.” În acelaşi timp, ea a atras atenţia asupra provocărilor structurale: „Economia din Moldova a fost afectată de război. O mare parte din populaţie este în afara ţării, dar cu sprijinul din partea UE am reuşit să ne îmbunătăţim nivelul de trai.”

Întrebată ce îi cer liderii europeni concret, Sandu a răspuns că Moldova are nevoie de „ghidaj care să ne permită să deschidem capitolele de aderare. Vom lucra foarte serios în următorii doi ani pentru a îndeplini şi a încheia aceste capitole.” La orizontul anului 2030, ea s-a declarat optimistă.

Republica Moldova are ca obiectiv încheierea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2028. Este un obiectiv „ambițios, dar realizabil”, deși reformele vor trebui accelerate, conform proiectului de concluzii consultat de Euronews. Comisia consideră că Moldova a îndeplinit acum condițiile necesare pentru deschiderea primului cluster (dedicat fundamentelor), precum și a clusterelor șase (relații externe) și doi (piața internă).

Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei capitole până la sfârșitul acestui an, ceea ce ar pune țara pe drumul cel bun în ceea ce privește foaia de parcurs. Proiectul notează, de asemenea, cu o evaluare pozitivă, că țara a adoptat în primăvara anului trecut foi de parcurs privind statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice.

Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, la doar câteva săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia.