Streamingul sau moartea filmelor de calitate: cum a ajuns industrializarea cinematografiei „cantitate, nu calitate”

Revoluția de streaming nu numai că a rescris regulile producției și distribuției de filme, mai ales în ultimul an, în contextul pandemiei, ci și a modificat modul în care platformele de streaming sunt catalogate drept studiouri majore de la Hollywood. Giganții tehnologici au grăbit o creștere bruscă a numărului de filme noi care intră pe piață, iar streamingul nu pare să se oprească prea curând, scrie playtech.ro.

Netflix este lider în producția de filme noi, în 2020 compania a produs mai multe filme decât săptămâni în an. Și Amazon produce din ce în ce mai multe filme originale pentru Prime Video. Dar nu sunt doar platformele de streaming care măresc volumul. Studiourile consacrate, cum ar fi Walt Disney Co. și Paramount Pictures, își sporesc, de asemenea, producția de filme direct-la-streaming pe propriile platforme, într-un efort de a rămâne competitive și de a-și menține abonații. Paramount a declarat recent că intenționează să lanseze câte un nou film în serviciul său Paramount + în fiecare săptămână până în 2022.

În mod tradițional, afacerea cu filme a fost o una bazată pe succes, în care producătorii și studiourile au avut ca scop crearea unor filme capabile să atragă publicul către cinematografe și să vândă miliarde de bilete.

„Trebuie să oferi un motiv pentru ca oamenii să-și părăsească casa”, spune Greenberg.

Deși Hollywoodul produce multe filme, foarte puține titluri obțin un scor ridicat în rândul publicului și al criticilor. Disney a obținut cea mai mare medie dintre public și critici.

Cu toate că Netflix a lansat cele mai multe filme din ultimii ani, dintre toate studiourile de filme, are și cele mai mici ratinguri dintre concurenții săi.

Această creștere a volumului și a distribuției a dus la dezbateri în rândul oamenilor din industrie. Pe de o parte, există mai multe oportunități ca oricând pentru noii regizori și proiecte ambițioase care nu ar fi putut primi niciodată o șansă în vechiul sistem de la Hollywood. Pe de altă parte, unii profesioniști din industrie și iubitori de cinema sunt îngrijorați. Regizorul câștigător de premii Oscar, Martin Scorsese, a scris recent în Harpers despre îngrijorarea sa că cinematografia ca artă este devalorizată, pe măsură ce filmele sunt combinate cu seriale de televiziune și spectacole fără scenarii și sunt oferite ca „conținut” pe platformele de streaming.

Indiferent dacă miza este mai mare sau mai mică pentru cineaști și regizori, nu a fost niciodată ușor să descoperi cum să creezi filme care să fie de succes pentru public și critici. „Dacă te uiți la epoca de aur a Hollywood-ului, ei nu credeau în continuare și francize. Fiecare film a fost, pur și simplu, un sentiment de instinct și intuiție, calitate pe care nu o poți garanta niciodată”, spune Stephen Galloway, un jurnalist care a acoperit industria de entertainment timp de aproximativ 40 de ani, înainte de a deveni decanul școlii de film a Universității Chapman.

#insdustrializare #streaming #gigant tehnologic #cinematografie #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.