Streamingul sau moartea filmelor de calitate: cum a ajuns industrializarea cinematografiei „cantitate, nu calitate”

Revoluția de streaming nu numai că a rescris regulile producției și distribuției de filme, mai ales în ultimul an, în contextul pandemiei, ci și a modificat modul în care platformele de streaming sunt catalogate drept studiouri majore de la Hollywood. Giganții tehnologici au grăbit o creștere bruscă a numărului de filme noi care intră pe piață, iar streamingul nu pare să se oprească prea curând, scrie playtech.ro.

Netflix este lider în producția de filme noi, în 2020 compania a produs mai multe filme decât săptămâni în an. Și Amazon produce din ce în ce mai multe filme originale pentru Prime Video. Dar nu sunt doar platformele de streaming care măresc volumul. Studiourile consacrate, cum ar fi Walt Disney Co. și Paramount Pictures, își sporesc, de asemenea, producția de filme direct-la-streaming pe propriile platforme, într-un efort de a rămâne competitive și de a-și menține abonații. Paramount a declarat recent că intenționează să lanseze câte un nou film în serviciul său Paramount + în fiecare săptămână până în 2022.

În mod tradițional, afacerea cu filme a fost o una bazată pe succes, în care producătorii și studiourile au avut ca scop crearea unor filme capabile să atragă publicul către cinematografe și să vândă miliarde de bilete.

„Trebuie să oferi un motiv pentru ca oamenii să-și părăsească casa”, spune Greenberg.

Deși Hollywoodul produce multe filme, foarte puține titluri obțin un scor ridicat în rândul publicului și al criticilor. Disney a obținut cea mai mare medie dintre public și critici.

Cu toate că Netflix a lansat cele mai multe filme din ultimii ani, dintre toate studiourile de filme, are și cele mai mici ratinguri dintre concurenții săi.

Această creștere a volumului și a distribuției a dus la dezbateri în rândul oamenilor din industrie. Pe de o parte, există mai multe oportunități ca oricând pentru noii regizori și proiecte ambițioase care nu ar fi putut primi niciodată o șansă în vechiul sistem de la Hollywood. Pe de altă parte, unii profesioniști din industrie și iubitori de cinema sunt îngrijorați. Regizorul câștigător de premii Oscar, Martin Scorsese, a scris recent în Harpers despre îngrijorarea sa că cinematografia ca artă este devalorizată, pe măsură ce filmele sunt combinate cu seriale de televiziune și spectacole fără scenarii și sunt oferite ca „conținut” pe platformele de streaming.

Indiferent dacă miza este mai mare sau mai mică pentru cineaști și regizori, nu a fost niciodată ușor să descoperi cum să creezi filme care să fie de succes pentru public și critici. „Dacă te uiți la epoca de aur a Hollywood-ului, ei nu credeau în continuare și francize. Fiecare film a fost, pur și simplu, un sentiment de instinct și intuiție, calitate pe care nu o poți garanta niciodată”, spune Stephen Galloway, un jurnalist care a acoperit industria de entertainment timp de aproximativ 40 de ani, înainte de a deveni decanul școlii de film a Universității Chapman.

#insdustrializare #streaming #gigant tehnologic #cinematografie #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.