Streamingul sau moartea filmelor de calitate: cum a ajuns industrializarea cinematografiei „cantitate, nu calitate”

Revoluția de streaming nu numai că a rescris regulile producției și distribuției de filme, mai ales în ultimul an, în contextul pandemiei, ci și a modificat modul în care platformele de streaming sunt catalogate drept studiouri majore de la Hollywood. Giganții tehnologici au grăbit o creștere bruscă a numărului de filme noi care intră pe piață, iar streamingul nu pare să se oprească prea curând, scrie playtech.ro.

Netflix este lider în producția de filme noi, în 2020 compania a produs mai multe filme decât săptămâni în an. Și Amazon produce din ce în ce mai multe filme originale pentru Prime Video. Dar nu sunt doar platformele de streaming care măresc volumul. Studiourile consacrate, cum ar fi Walt Disney Co. și Paramount Pictures, își sporesc, de asemenea, producția de filme direct-la-streaming pe propriile platforme, într-un efort de a rămâne competitive și de a-și menține abonații. Paramount a declarat recent că intenționează să lanseze câte un nou film în serviciul său Paramount + în fiecare săptămână până în 2022.

În mod tradițional, afacerea cu filme a fost o una bazată pe succes, în care producătorii și studiourile au avut ca scop crearea unor filme capabile să atragă publicul către cinematografe și să vândă miliarde de bilete.

„Trebuie să oferi un motiv pentru ca oamenii să-și părăsească casa”, spune Greenberg.

Deși Hollywoodul produce multe filme, foarte puține titluri obțin un scor ridicat în rândul publicului și al criticilor. Disney a obținut cea mai mare medie dintre public și critici.

Cu toate că Netflix a lansat cele mai multe filme din ultimii ani, dintre toate studiourile de filme, are și cele mai mici ratinguri dintre concurenții săi.

Această creștere a volumului și a distribuției a dus la dezbateri în rândul oamenilor din industrie. Pe de o parte, există mai multe oportunități ca oricând pentru noii regizori și proiecte ambițioase care nu ar fi putut primi niciodată o șansă în vechiul sistem de la Hollywood. Pe de altă parte, unii profesioniști din industrie și iubitori de cinema sunt îngrijorați. Regizorul câștigător de premii Oscar, Martin Scorsese, a scris recent în Harpers despre îngrijorarea sa că cinematografia ca artă este devalorizată, pe măsură ce filmele sunt combinate cu seriale de televiziune și spectacole fără scenarii și sunt oferite ca „conținut” pe platformele de streaming.

Indiferent dacă miza este mai mare sau mai mică pentru cineaști și regizori, nu a fost niciodată ușor să descoperi cum să creezi filme care să fie de succes pentru public și critici. „Dacă te uiți la epoca de aur a Hollywood-ului, ei nu credeau în continuare și francize. Fiecare film a fost, pur și simplu, un sentiment de instinct și intuiție, calitate pe care nu o poți garanta niciodată”, spune Stephen Galloway, un jurnalist care a acoperit industria de entertainment timp de aproximativ 40 de ani, înainte de a deveni decanul școlii de film a Universității Chapman.

#insdustrializare #streaming #gigant tehnologic #cinematografie #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.