Streamingul sau moartea filmelor de calitate: cum a ajuns industrializarea cinematografiei „cantitate, nu calitate”

Revoluția de streaming nu numai că a rescris regulile producției și distribuției de filme, mai ales în ultimul an, în contextul pandemiei, ci și a modificat modul în care platformele de streaming sunt catalogate drept studiouri majore de la Hollywood. Giganții tehnologici au grăbit o creștere bruscă a numărului de filme noi care intră pe piață, iar streamingul nu pare să se oprească prea curând, scrie playtech.ro.

Netflix este lider în producția de filme noi, în 2020 compania a produs mai multe filme decât săptămâni în an. Și Amazon produce din ce în ce mai multe filme originale pentru Prime Video. Dar nu sunt doar platformele de streaming care măresc volumul. Studiourile consacrate, cum ar fi Walt Disney Co. și Paramount Pictures, își sporesc, de asemenea, producția de filme direct-la-streaming pe propriile platforme, într-un efort de a rămâne competitive și de a-și menține abonații. Paramount a declarat recent că intenționează să lanseze câte un nou film în serviciul său Paramount + în fiecare săptămână până în 2022.

În mod tradițional, afacerea cu filme a fost o una bazată pe succes, în care producătorii și studiourile au avut ca scop crearea unor filme capabile să atragă publicul către cinematografe și să vândă miliarde de bilete.

„Trebuie să oferi un motiv pentru ca oamenii să-și părăsească casa”, spune Greenberg.

Deși Hollywoodul produce multe filme, foarte puține titluri obțin un scor ridicat în rândul publicului și al criticilor. Disney a obținut cea mai mare medie dintre public și critici.

Cu toate că Netflix a lansat cele mai multe filme din ultimii ani, dintre toate studiourile de filme, are și cele mai mici ratinguri dintre concurenții săi.

Această creștere a volumului și a distribuției a dus la dezbateri în rândul oamenilor din industrie. Pe de o parte, există mai multe oportunități ca oricând pentru noii regizori și proiecte ambițioase care nu ar fi putut primi niciodată o șansă în vechiul sistem de la Hollywood. Pe de altă parte, unii profesioniști din industrie și iubitori de cinema sunt îngrijorați. Regizorul câștigător de premii Oscar, Martin Scorsese, a scris recent în Harpers despre îngrijorarea sa că cinematografia ca artă este devalorizată, pe măsură ce filmele sunt combinate cu seriale de televiziune și spectacole fără scenarii și sunt oferite ca „conținut” pe platformele de streaming.

Indiferent dacă miza este mai mare sau mai mică pentru cineaști și regizori, nu a fost niciodată ușor să descoperi cum să creezi filme care să fie de succes pentru public și critici. „Dacă te uiți la epoca de aur a Hollywood-ului, ei nu credeau în continuare și francize. Fiecare film a fost, pur și simplu, un sentiment de instinct și intuiție, calitate pe care nu o poți garanta niciodată”, spune Stephen Galloway, un jurnalist care a acoperit industria de entertainment timp de aproximativ 40 de ani, înainte de a deveni decanul școlii de film a Universității Chapman.

#insdustrializare #streaming #gigant tehnologic #cinematografie #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.