(STUDIU) Programul prelungit de lucru ucide 745.000 de oameni anual. Avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății

17 Mai 2021, 14:45
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
17 Mai 2021, 14:45 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Potrivit rezultateloe unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a Organizația Internațională a Muncii (OIM) programul prelungit de lucru ucide sute de mii de oameni în întreaga lume în fiecare an.

Potrivit cercetătilor celor două organizații mondiale, s-au înregistrat aproximativ 745.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice în 2016, marcând o creștere de 29% din 2000.

Studiul, publicat în jurnalul Environment International, a reprezentat o primă analiză globală a pierderilor de vieți și de sănătate asociate cu program excesiv de muncă.

OMS și OIM au estimat că 398.000 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral și 347.000 din cauza bolilor de inimă în 2016, ca urmare a faptului că au lucrat cel puțin 55 de ore pe săptămână. Între 2000 și 2016, numărul deceselor cauzate de bolile de inimă din cauza orelor de muncă lungi a crescut cu 42%, iar din cauza accidentului vascular cerebral cu 19%.

Studiul a concluzionat că lucrul cu 55 sau mai multe ore pe săptămână este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolii ischemice de inimă, comparativ cu munca de 35-40 de ore pe săptămână. În 2016, 488 de milioane de oameni din întreaga lume au fost expuși la ore lungi de lucru de peste 55 de ore pe săptămână, au estimat OMS și OIM.

„Povara bolii legate de muncă” sa dovedit a fi deosebit de semnificativă la bărbați (72% din decese au avut loc la bărbați), la persoanele care trăiesc în Pacificul de Vest (în care OMS include China, Coreea de Sud, Australia și Japonia printre alte țări) și regiunile din Asia de Sud-Est și lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, a declarat OMS luni.

„Majoritatea deceselor înregistrate s-au numărat în rândul persoanelor care au murit cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, care au lucrat timp de 55 de ore sau mai mult pe săptămână între 45 și 74 de ani”, a adăugat organizația.

Studiul OMS-OIM a inclus analiza a 37 de studii privind bolile cardiace ischemice și a 22 de studii privind accidentul vascular cerebral, precum și datele din peste 2.300 de anchete colectate în 154 de țări din perioada 1970-2018.

Deși studiul nu a acoperit perioada pandemiei, concluziile vin într-un moment în care numărul persoanelor care lucrează mai multe ore este în creștere și în prezent se ridică la 9% din populația totală la nivel global, a spus OMS, adăugând: „Această tendință pune chiar și mai multe persoane cu risc de dizabilitate profesională și deces precoce ”.

Pandemia de coronavirus a pus, de asemenea, mai mult accent pe programul de lucru, avertizând OMS că pandemia accelerează evoluțiile care ar putea alimenta tendința către creșterea timpului de lucru.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a menționat că pandemia „a schimbat semnificativ modul în care lucrează mulți oameni”.

„Telemunca a devenit o normă în multe industrii, adesea estompând granițele dintre casă și muncă. În plus, multe companii au fost forțate să reducă sau să oprească operațiunile pentru a economisi bani, iar persoanele care încă se află pe salariu ajung să lucreze mai multe ori. Nici un loc de muncă nu merită riscul de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Guvernele, angajatorii și lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra limitelor pentru a proteja sănătatea lucrătorilor „, a spus el.

OMS a recomandat guvernelor „să introducă, să pună în aplicare și să aplice legile, reglementările și politicile care interzic orele suplimentare obligatorii și să asigure limite maxime ale timpului de lucru” și a sugerat că angajații ar putea împărți programul de lucru pentru a se asigura că numărul de ore lucrate nu urcă peste 55 sau mai mult pe săptămână.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!