(STUDIU) Programul prelungit de lucru ucide 745.000 de oameni anual. Avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății

17 Mai 2021, 14:45
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
17 Mai 2021, 14:45 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Potrivit rezultateloe unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a Organizația Internațională a Muncii (OIM) programul prelungit de lucru ucide sute de mii de oameni în întreaga lume în fiecare an.

Potrivit cercetătilor celor două organizații mondiale, s-au înregistrat aproximativ 745.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice în 2016, marcând o creștere de 29% din 2000.

Studiul, publicat în jurnalul Environment International, a reprezentat o primă analiză globală a pierderilor de vieți și de sănătate asociate cu program excesiv de muncă.

OMS și OIM au estimat că 398.000 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral și 347.000 din cauza bolilor de inimă în 2016, ca urmare a faptului că au lucrat cel puțin 55 de ore pe săptămână. Între 2000 și 2016, numărul deceselor cauzate de bolile de inimă din cauza orelor de muncă lungi a crescut cu 42%, iar din cauza accidentului vascular cerebral cu 19%.

Studiul a concluzionat că lucrul cu 55 sau mai multe ore pe săptămână este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolii ischemice de inimă, comparativ cu munca de 35-40 de ore pe săptămână. În 2016, 488 de milioane de oameni din întreaga lume au fost expuși la ore lungi de lucru de peste 55 de ore pe săptămână, au estimat OMS și OIM.

„Povara bolii legate de muncă” sa dovedit a fi deosebit de semnificativă la bărbați (72% din decese au avut loc la bărbați), la persoanele care trăiesc în Pacificul de Vest (în care OMS include China, Coreea de Sud, Australia și Japonia printre alte țări) și regiunile din Asia de Sud-Est și lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, a declarat OMS luni.

„Majoritatea deceselor înregistrate s-au numărat în rândul persoanelor care au murit cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, care au lucrat timp de 55 de ore sau mai mult pe săptămână între 45 și 74 de ani”, a adăugat organizația.

Studiul OMS-OIM a inclus analiza a 37 de studii privind bolile cardiace ischemice și a 22 de studii privind accidentul vascular cerebral, precum și datele din peste 2.300 de anchete colectate în 154 de țări din perioada 1970-2018.

Deși studiul nu a acoperit perioada pandemiei, concluziile vin într-un moment în care numărul persoanelor care lucrează mai multe ore este în creștere și în prezent se ridică la 9% din populația totală la nivel global, a spus OMS, adăugând: „Această tendință pune chiar și mai multe persoane cu risc de dizabilitate profesională și deces precoce ”.

Pandemia de coronavirus a pus, de asemenea, mai mult accent pe programul de lucru, avertizând OMS că pandemia accelerează evoluțiile care ar putea alimenta tendința către creșterea timpului de lucru.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a menționat că pandemia „a schimbat semnificativ modul în care lucrează mulți oameni”.

„Telemunca a devenit o normă în multe industrii, adesea estompând granițele dintre casă și muncă. În plus, multe companii au fost forțate să reducă sau să oprească operațiunile pentru a economisi bani, iar persoanele care încă se află pe salariu ajung să lucreze mai multe ori. Nici un loc de muncă nu merită riscul de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Guvernele, angajatorii și lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra limitelor pentru a proteja sănătatea lucrătorilor “, a spus el.

OMS a recomandat guvernelor „să introducă, să pună în aplicare și să aplice legile, reglementările și politicile care interzic orele suplimentare obligatorii și să asigure limite maxime ale timpului de lucru” și a sugerat că angajații ar putea împărți programul de lucru pentru a se asigura că numărul de ore lucrate nu urcă peste 55 sau mai mult pe săptămână.

Realitatea Live

18 Sept. 2025, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2025, 16:08 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII