Sturza: Este o presiune în piața muncii. Companiie au început să înghețe angajările

Ion Sturza, proprietarul elefant.ro, se așteaptă la reducerea afacerilor din domeniile comerțului online, fullfilment și delivery cu până la 20% în perioada următoare cu impact inclusiv asupra forței de muncă. Potrivit acestuia, productivitatea muncii a scăzut, iar companiile se uită la cum să taie din bugetele cu angajații. În plus, retailerii nu vor mai putea subvenționa prețurile pentru a câștiga, în schimb, cotă de piață.

„Dacă în 2021 am avut o creștere a industriei online cu 25-30%, anul anterior de 6-9%, anul acesta va fi zero – minus 6%. Primele rezultate anul acesta la cei care au furat startul de Black Friday sunt între minus 6% și minus 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Estimez că va fi un rezultat modest. Amazon, spre exemplu, estimează minus în vânzări de sărbatori, dar poate că românii ne vor livra o surpriză și vor cumpăra activ.”a declarat Ion Sturza, fondatorul elefant.ro, în cadrul evenimentului Retail Arena.

” Cineva îmi spunea că începe să dispară, ca și în perioada 2008-2009, clasa mijlocie, adică exact cei care stimulează consumul mediu sau mediu- superio”, a declarat

Din cauza inflației care îi face pe coonsumatori să cumpere produse de prim preț sau chiar contrafăcute, acesta se așteaptă la reduceri ale businessurilor ce au legătură cu retailul online ( magazine onlne, curierat, fulfillment, delivery ) cu 20% și la „restructurarea profundă a proiectelor de investiții, a resurselor umane și a investițiilor în tehnologie”.

În plus, antreprenorul se așteaptă la restructurări pe piața forței de muncă. „Este o presiune în piața muncii. Companiie au început să pună pe freeze ( a îngheța n.red) angajările și sa reducă cheltuielile cu HR. (…)Productivitatea a scăzut dramatic, inclusiv în companiile mele. În pandemie au explodat instrumentele de comunicare și toate așteptările arătau că acestea vor genera o creștere a productivității și că vor avea loc disponibilizări. În realitate, s-a produs doar dezangajarea angajaților și productivitatea a scăzut. Totul vine din cauza problemelor sociale și psihologie profunde și cred că trebuie purtată o discuție sinceră cu angajații. Hai să ne mobilizăm și să venim la birou măca 3-4 zile”, a explicat antreprenorul.

Nu mai sunt bani pentru a subvenționa prețurile. Soluțiile: Restructurările și transmiterea costurilor către consumatori

Sturza estimează, de asemenea, că practica subvenționării prețului pentru a câștiga cotă de piață nu va mai fi folosită de prea mulți jucători din piață. Astfel, clienții români ar trebui să se obișnuiască cu mai puține gratuități precum transportul gratuit, vouchere sau alte astfel de avantaje.

” Sunt companii ( Vivre Deco SRL spre exemplu, n.red) care au reușit anul trecut să ridice bani din IPO (ofertă publică inițială) și să facă investiții în prețuri. Practic, subvenționează prețul mărfii pentru cotă de piață. Și aici este marea provocare. Clienții s-au deprins cu reduceri, vouchere cadou, transport gratuit sau tot felul de gratuități subvenționate de acționarii mai bogați ai companiilor respective. Acum, cu mici excepții reprezentate de companii cu acționari mai bogați, există o dilemă mare: continui să subvenționezi această creștere care nu mai are de unde veni, pentru că apetitul consumatorului scade, sau revii la logica economică normală”, a mai explicat antreprenorul potrivit căruia elefant.ro va pune în practică ambele strategii de business.

#elefant #Sturza #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.