SUA a suspendat programul Green Card. Moldovenii care au aplicat, puși pe pauză

Statele Unite au suspendat pe termen nedeterminat primirea cererilor pentru programul Green Card (Diversity Visa), în urma a două atacuri armate care au avut loc la campusurile Universității Brown și Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Anunțul a fost făcut de secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, care a precizat că decizia a fost luată la ordinul președintelui Donald Trump.

Potrivit declarațiilor publicate de Kristi Noem pe platforma X, programul administrat de Serviciul pentru Cetățenie și Imigrație al SUA (USCIS) a fost suspendat imediat. „Acest criminal nu ar fi trebuit niciodată să fie lăsat să intre în țara noastră”, a scris oficialul american, făcând referire la unul dintre atacatori.

Suspendarea programului a fost decisă joi, la scurt timp după incidentele armate care au zguduit mediul academic american și au reaprins dezbaterile privind securitatea națională și politica de imigrație.

Programul de diversificare a vizelor oferă anual aproximativ 50.000 de vize de rezidență permanentă cetățenilor din țări cu un nivel scăzut de imigrație în Statele Unite, multe dintre acestea fiind din Africa. Selectarea se face printr-o loterie.

Pentru ediția 2025, aproape 20 de milioane de persoane au depus cereri, iar peste 131.000 de candidați au fost selectați preliminar, inclusiv membrii de familie ai câștigătorilor.

Câștigătorii loteriei trebuie să treacă printr-un proces riguros de verificare de securitate înainte de a primi dreptul de a intra în SUA. Pentru cetățenii Portugaliei, țara de origine a suspectului într-unul dintre atacuri, în cadrul loteriei din 2025 au fost alocate doar 38 de vize.

Ultimele date relevă că în anul 2024, 950 de moldoveni au obținut Green Cardul american.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#greencard #moldoveni. sua

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.