SUA închid programul de refacere energetică din Ucraina, investiții de sute de milioane pierdute

Departamentul de Stat al Statelor Unite a decis să înceteze inițiativa Agenției pentru Dezvoltare Internațională (USAID) dedicată refacerii sistemului energetic al Ucrainei, afectat de atacurile masive ale armatei ruse. Programul, în care Washingtonul a investit sute de milioane de dolari, a fost închis în această săptămână, potrivit unui raport al NBC News, care citează doi angajați USAID din cadrul misiunii din Ucraina.

Unul dintre angajații USAID a declarat că această decizie reprezintă „un grav obstacol pentru capacitatea administrației Donald Trump de a negocia un acord de încetare a focului”. Mai mult, acesta a adăugat că măsura ar putea fi interpretată de Rusia ca un semnal că Washingtonul nu mai acordă prioritate Ucrainei și investițiilor făcute până acum.

Închiderea programului ar putea afecta semnificativ eforturile de reconstrucție a infrastructurii critice din Ucraina, care depinde de sprijin internațional pentru a face față pagubelor provocate de război. Decizia vine într-un moment sensibil, când Ucraina are nevoie de sprijin constant pentru a-și menține funcționalitatea sistemelor esențiale.

#Energie #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul combustibilului pentru aeronave Jet A1 a crescut cu aproximativ 30% în ultimele săptămâni, iar acest lucru ar putea duce la scumpirea biletelor de avion pentru zborurile operate de pe Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit unei analize publicate de pagina specializată în aviație Runway08.

Creșterea prețurilor este legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile globale de petrol. Aproximativ 20–30% din transportul mondial de petrol trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar orice incident din această zonă se reflectă rapid în costurile combustibilului pentru aviație.

Potrivit analizei, instabilitatea regională determină creșterea cotațiilor la rafinăriile europene și majorează costurile logistice. În cazul în care petrolierele sunt nevoite să ocolească Africa pentru a evita zonele de risc, timpul de livrare al combustibilului poate crește cu până la 14 zile, iar costurile de transport se pot dubla.

Spre deosebire de marile hub-uri europene, unde companiile aeriene folosesc mecanisme de hedging pentru a se proteja de fluctuațiile de preț, aeroporturile mai mici și dependente de importuri, precum cel din Chișinău, resimt volatilitatea mult mai direct.

Această presiune obligă operatorii aerieni să își recalibreze rapid costurile de operare, ceea ce ar putea fi transferat către pasageri prin tarife mai mari la biletele de avion.

Analiza mai atrage atenția asupra unei vulnerabilități importante a aeroportului din Chișinău: existența unui singur furnizor de combustibil, ceea ce creează un risc logistic major. În cazul întreruperii lanțului de aprovizionare, companiile aeriene ar putea fi nevoite să recurgă la așa-numitul „tankering”, alimentarea suplimentară pe alte aeroporturi, ceea ce crește greutatea aeronavei și implicit consumul de combustibil.

În scenarii extreme, epuizarea stocurilor ar putea duce la alimentări tehnice pe alte aeroporturi, redirecționări sau chiar anulări de zboruri, afectând direct pasagerii și reputația aeroportului.

Autorii analizei susțin că pentru menținerea competitivității aeroportului este necesară diversificarea furnizorilor de combustibil, astfel încât să fie reduse riscurile logistice și să fie asigurată continuitatea zborurilor chiar și în condiții de criză regională.