SUA lovește Rusia din plin! Putin refuză armistițiul, băncile și petrolul rămân fără acces la dolari

Statele Unite au decis să nu prelungească licența generală care permitea efectuarea unor tranzacții prin băncile rusești aflate sub sancțiuni, potrivit Fox News, care citează surse din administrația lui Donald Trump.

Această măsură face parte din strategia de negociere a președintelui Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, susține sursa citată.

De acum înainte, sancțiunile vor fi aplicate fără excepții pentru nouă bănci rusești: VEB, Sberbank, FC Otkritie, VTB, Sovcombank, Alfa-Bank, Rosbank, Banca Zenit și Banca Sankt Petersburg. Restricțiile se extind și asupra Băncii Centrale a Rusiei și Centrului Național de Compensare, element-cheie în infrastructura de plăți a Bursei de la Moscova.

Până pe 12 martie, acestor bănci le era permis să efectueze tranzacții în dolari legate de plata resurselor energetice rusești. Prin refuzul de a prelungi această licență, administrația Trump pune în pericol capacitatea Europei de a cumpăra petrol din Rusia fără riscul de a fi vizată de sancțiuni, afirmă sursa Fox News.

Un reprezentant oficial al Trezoreriei SUA a confirmat pentru Reuters că licența emisă pe 10 ianuarie a expirat. Potrivit Fox News, Casa Albă intenționează să mențină presiunea sancțiunilor până când Moscova acceptă încetarea focului în Ucraina.

Putin respinge armistițiul imediat, cere garanții pentru Rusia
Decizia Washingtonului vine după ce președintele rus Vladimir Putin a refuzat de facto un armistițiu imediat de 30 de zile, propus de Kiev și susținut de SUA.

Deși liderul de la Kremlin a declarat că Rusia este „de acord, în principiu”, cu oprirea focului, el a ridicat o serie de întrebări legate de implementarea acestuia.

„Cum vor fi folosite aceste 30 de zile? Pentru ca Ucraina să continue mobilizarea forțată? Pentru a primi arme suplimentare? Pentru a antrena noile unități? Sau nu se va întâmpla nimic din toate acestea? Atunci, cum va fi asigurat controlul și verificarea?”, a declarat Putin.

Surse citate de Reuters afirmă că Kremlinul a transmis deja Statelor Unite o listă de cereri pentru acceptarea armistițiului, care includ: renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, angajamentul de a nu permite desfășurarea trupelor străine pe teritoriul său și eecunoașterea internațională a anexării Crimeei și a celor patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia

Prin măsurile economice anunțate, SUA își arată determinarea de a continua presiunea asupra Moscovei, blocând accesul acesteia la piețele financiare și la fluxurile de valută occidentală. Rămâne de văzut cum vor reacționa statele europene, care depind încă de resursele energetice rusești și riscă să fie afectate de noile sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Sanctiuni Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.