SUA lovește Rusia din plin! Putin refuză armistițiul, băncile și petrolul rămân fără acces la dolari

Statele Unite au decis să nu prelungească licența generală care permitea efectuarea unor tranzacții prin băncile rusești aflate sub sancțiuni, potrivit Fox News, care citează surse din administrația lui Donald Trump.

Această măsură face parte din strategia de negociere a președintelui Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, susține sursa citată.

De acum înainte, sancțiunile vor fi aplicate fără excepții pentru nouă bănci rusești: VEB, Sberbank, FC Otkritie, VTB, Sovcombank, Alfa-Bank, Rosbank, Banca Zenit și Banca Sankt Petersburg. Restricțiile se extind și asupra Băncii Centrale a Rusiei și Centrului Național de Compensare, element-cheie în infrastructura de plăți a Bursei de la Moscova.

Până pe 12 martie, acestor bănci le era permis să efectueze tranzacții în dolari legate de plata resurselor energetice rusești. Prin refuzul de a prelungi această licență, administrația Trump pune în pericol capacitatea Europei de a cumpăra petrol din Rusia fără riscul de a fi vizată de sancțiuni, afirmă sursa Fox News.

Un reprezentant oficial al Trezoreriei SUA a confirmat pentru Reuters că licența emisă pe 10 ianuarie a expirat. Potrivit Fox News, Casa Albă intenționează să mențină presiunea sancțiunilor până când Moscova acceptă încetarea focului în Ucraina.

Putin respinge armistițiul imediat, cere garanții pentru Rusia
Decizia Washingtonului vine după ce președintele rus Vladimir Putin a refuzat de facto un armistițiu imediat de 30 de zile, propus de Kiev și susținut de SUA.

Deși liderul de la Kremlin a declarat că Rusia este „de acord, în principiu”, cu oprirea focului, el a ridicat o serie de întrebări legate de implementarea acestuia.

„Cum vor fi folosite aceste 30 de zile? Pentru ca Ucraina să continue mobilizarea forțată? Pentru a primi arme suplimentare? Pentru a antrena noile unități? Sau nu se va întâmpla nimic din toate acestea? Atunci, cum va fi asigurat controlul și verificarea?”, a declarat Putin.

Surse citate de Reuters afirmă că Kremlinul a transmis deja Statelor Unite o listă de cereri pentru acceptarea armistițiului, care includ: renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, angajamentul de a nu permite desfășurarea trupelor străine pe teritoriul său și eecunoașterea internațională a anexării Crimeei și a celor patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia

Prin măsurile economice anunțate, SUA își arată determinarea de a continua presiunea asupra Moscovei, blocând accesul acesteia la piețele financiare și la fluxurile de valută occidentală. Rămâne de văzut cum vor reacționa statele europene, care depind încă de resursele energetice rusești și riscă să fie afectate de noile sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Sanctiuni Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții