SUA, unde se duc cele mai multe din exporturile din UE, se îndreaptă spre recesiune, poate şi spre o criză a creditului

07 Mai 2023, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2023, 17:04 // Actual //  bani.md

În primul trimestru, când furtuna ban­cară era abia la început, consuma­torii americani au fost cei care au ţinut eco­nomia SUA, cea mai mare din lume, pe linia de plutire.

Companiile au sim­ţit presiunea dobânzilor în creştere şi au tăiat din investiţii. Însă consumatorul ame­rican dă a­cum semne evidente că a obosit, iar între timp furtuna bancară a căpătat aspecte de criză.

Accesul la credit se va îngreuna, dobânzile mari ale Rezervei Federale îşi vor continua efectul lent de erodare a creşterii economice şi astfel economia stârneşte temeri că va intra în recesiune. Dacă înainte cea mai mare frică era că evoluţia economică slabă  se va suprapune unei inflaţii ridicate şi persistente – stagflaţie -, acum, cu trei bănci mari prăbuşite şi cu in­ves­titorii şi deponenţii cuprinşi de panică, devine posibil scenariul în care peste recesiune se va suprapune o criză bancară.

Cum va simţi Europa aceste pro­ble­me? În primul rând co­lapsul Credit Suisse arată cât de contagioasă poate fi panica. Apoi, SUA sunt principala destinaţie a expor­tu­rilor Uni­u­nii Europene. Dacă econo­mia americană pa­­ra­li­zează sub efectul rece­siunii sau al tur­bulen­ţelor fi­nanciare, şi econo­miile eu­ro­pe­ne vor avea de su­ferit. De aceea se spune că a­tunci când SUA stră­nută, lu­mea toată face gripă. Un efect imediat pozitiv pentru mulţi este că petrolul se ieftineşte.

Că în SUA consumul înceti­neşte o arată scăderea accentuată din ultimele luni a cererii pentru ben­zină, lichidul vital al economiei industria­le. Este un efect al răcirii pieţei trans­portului de marfă, scrie Financial Times. De asemenea, tot mai mulţi indicatori semnalizea­ză că şi şoferii îşi vor re­du­ce cheltuielile cu carburan­ţii. Acestea în­seam­nă că de­celerarea eco­nomiei SUA se va transfor­ma în contracţie.

„Dacă ai privi doar aceste date, fără a avea în faţă imagi­nea de an­samblu a econo­miei, ai vedea un fel de rece­siune indus­tria­lă“, spune Tom Kloza, analist la Oil Price Infor­mation Service. Transportul de mărfuri este încă de pe acum în recesiune. Şeful gigan­tului de logistică UPS Carol Tome apreciază că ten­dinţa va continua, un argu­ment în acest sens fiind încetinirea retailului. Analiştii de la ING cred că teama de stagflaţie este exage­ra­tă, dar văd crescând probabilita­tea ca econo­mia să intre în recesiune în con­diţiile în care costurile mai mari ale creditării şi restrângerea disponi­bilităţii creditului, rezul­tatul dobânzi­lor mari, vor apăsa mai greu pe afaceri şi consum în al doilea semestru.
Sunt posibilităţi luate în calcul de Fed când s-a aruncat în războiul cu inflaţia. Creşterile de dobânzi descurajează consumul şi frânează economia, dar şi inflaţia. Însă o criză bancară ar face ca efectele nedorite să se accentueze. Din martie şi până acum au picat trei bănci regionale mari şi încă două au din nou pro­bleme pe bursele de acţiuni, trezind îngrijorări că SUA se îndreaptă spre o catastrofă finan­ciară, una asemănătoare crizei din 2007-2008, notează The New York Times. De trei ori în acest an investitori şi clienţi ai băncilor pa­ni­caţi s-au grăbit să-şi retragă banii, iar guvernul a luat măsuri drastice pentru a preveni răspân­direa panicii şi prăbuşirea sistemului financiar.

Nimeni nu poate şti dacă furtuna se opreşte aici. O criză nu este imposibilă. Istoria este plină de exemple de lideri politici şi din afaceri care au crezut că au oprit un dezastru doar pentru a afla mai târziu că au subestimat problema. Spre exemplu, Western Alliance, una din băncile afectate de panică în martie, era recomandată pentru investiţii în aprilie, când depozitele pă­reau să revină, doar pentru a fi din nou aruncată în tornada de pe burse zilele acestea. Aşa a fost şi în criza din 2007-2008, cauza unei recesiuni mondiale. Unii analişti se tem că există bănci cu probleme nedescoperite.

Iar creşterile de dobânzi, devenite otrăvitoare pentru bănci, abia acum încep să-şi facă efectul în economie. O criză financiară poate paraliza cheltuielile gospodăriilor şi companiilor, distrugând locuri de muncă şi erodând salarii. Poate, de asemenea, afecta investiţiile oamenilor, inclusiv pe cele în pensii şi economii. Situaţia se poate înrăutăţi, avertizează NYT. Colapsul a trei bănci poate fi abia începutul. Pe măsură ce creşterile de dobânzi îşi fac efectul, pot să apară probleme în alte părţi ale sistemului financiar.

Indiferent de scenariul care se va adeveri, cele trei falimente bancare mari de până acum pot acţiona şi ele ca o frână pentru economie. Alte bănci şi alţi investitori se pot lăsa pradă fricii că vor pierde tot şi pot acţiona cu mai multă prudenţă. Această prudenţă se poate traduce prin mai puţini bani pentru finanţarea afacerilor şi consumului, ceea ce înseamnă mai puţină activitate economică şi creştere mai slabă. Analiştii de la BNY Mellon Investment Management au calculat că probabilitatea ca SUA să fie lovite de o criză a creditului este de 50%. Probabilitatea unei aterizări line a economiei, speranţa Fed, este de doar 20%. Jamie Dimon, şeful JPMorgan, gigant bancar care se măreşte pe măsură ce furtuna bancară creşte în intensitate, spune că falimentele bancare de până acum nu cresc riscul de recesiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!