Succese notabile la ODA! Pîntea pleacă de la șefia instituției

Într-un context marcat de pași fermi către integrarea europeană, crize economice și provocări multiple, Dumitru Pîntea a anunțat demisia sa de la conducerea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA) din Moldova. Pîntea a condus instituția într-un moment crucial, caracterizat de inflație, creșterea prețurilor la resursele energetice și impactul pandemiei de COVID-19, iar situația pentru mediul de afaceri s-a complicat și mai mult odată cu invazia rusească în Ucraina.

Extinderea afacerilor în această perioadă a devenit o provocare majoră, iar mulți antreprenori au fost nevoiți să amâne planurile inițiale. În ciuda acestor dificultăți, Pîntea subliniază că Guvernul a acționat ferm pentru a facilita interacțiunea cu antreprenorii și a crescut accesul la finanțare, contribuind astfel la recâștigarea încrederii în mediul de afaceri din țară.

Dumitru Pîntea a explicat că în timpul mandatului său, la ODA s-a realizat o reformă profundă, concentrată pe dezvoltarea cultului antreprenorial. Această reformă a generat procese extinse, mărind grupul de beneficiari eligibili și consolidând capacitatea instituției de a canaliza un volum mai mare de resurse financiare către antreprenori. Reformele au simplificat ODA ca o entitate financiară cu scopul principal de a finanța proiecte investiționale private, utilizând surse din organizație și având un sistem excelent de identificare a riscurilor specifice.

Prin intermediul reformelor, s-a accentuat sprijinul acordat de ODA antreprenorilor în ceea ce privește accesul la capital, garantarea creditelor, precum și pregătirea și lansarea de noi produse. ODA a reușit să ofere o paletă vastă de programe menite să susțină afacerile pe întreaga perioadă de activitate, promovând digitalizarea, ecologizarea și naționalizarea acestora.

În discursul său la final de mandat, Dumitru Pîntea a evidențiat recunoștința față de Guvernul Moldovei, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și Uniunea Europeană pentru susținerea acordată în procesul de implementare a reformelor. El a subliniat transparența crescută în utilizarea banilor publici, inclusiv în rapoartele trimestriale prezentate pe site-ul organizației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pintea #ODA #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.