Succese notabile la ODA! Pîntea pleacă de la șefia instituției

Într-un context marcat de pași fermi către integrarea europeană, crize economice și provocări multiple, Dumitru Pîntea a anunțat demisia sa de la conducerea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA) din Moldova. Pîntea a condus instituția într-un moment crucial, caracterizat de inflație, creșterea prețurilor la resursele energetice și impactul pandemiei de COVID-19, iar situația pentru mediul de afaceri s-a complicat și mai mult odată cu invazia rusească în Ucraina.

Extinderea afacerilor în această perioadă a devenit o provocare majoră, iar mulți antreprenori au fost nevoiți să amâne planurile inițiale. În ciuda acestor dificultăți, Pîntea subliniază că Guvernul a acționat ferm pentru a facilita interacțiunea cu antreprenorii și a crescut accesul la finanțare, contribuind astfel la recâștigarea încrederii în mediul de afaceri din țară.

Dumitru Pîntea a explicat că în timpul mandatului său, la ODA s-a realizat o reformă profundă, concentrată pe dezvoltarea cultului antreprenorial. Această reformă a generat procese extinse, mărind grupul de beneficiari eligibili și consolidând capacitatea instituției de a canaliza un volum mai mare de resurse financiare către antreprenori. Reformele au simplificat ODA ca o entitate financiară cu scopul principal de a finanța proiecte investiționale private, utilizând surse din organizație și având un sistem excelent de identificare a riscurilor specifice.

Prin intermediul reformelor, s-a accentuat sprijinul acordat de ODA antreprenorilor în ceea ce privește accesul la capital, garantarea creditelor, precum și pregătirea și lansarea de noi produse. ODA a reușit să ofere o paletă vastă de programe menite să susțină afacerile pe întreaga perioadă de activitate, promovând digitalizarea, ecologizarea și naționalizarea acestora.

În discursul său la final de mandat, Dumitru Pîntea a evidențiat recunoștința față de Guvernul Moldovei, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și Uniunea Europeană pentru susținerea acordată în procesul de implementare a reformelor. El a subliniat transparența crescută în utilizarea banilor publici, inclusiv în rapoartele trimestriale prezentate pe site-ul organizației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pintea #ODA #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.