Succese notabile la ODA! Pîntea pleacă de la șefia instituției

Într-un context marcat de pași fermi către integrarea europeană, crize economice și provocări multiple, Dumitru Pîntea a anunțat demisia sa de la conducerea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA) din Moldova. Pîntea a condus instituția într-un moment crucial, caracterizat de inflație, creșterea prețurilor la resursele energetice și impactul pandemiei de COVID-19, iar situația pentru mediul de afaceri s-a complicat și mai mult odată cu invazia rusească în Ucraina.

Extinderea afacerilor în această perioadă a devenit o provocare majoră, iar mulți antreprenori au fost nevoiți să amâne planurile inițiale. În ciuda acestor dificultăți, Pîntea subliniază că Guvernul a acționat ferm pentru a facilita interacțiunea cu antreprenorii și a crescut accesul la finanțare, contribuind astfel la recâștigarea încrederii în mediul de afaceri din țară.

Dumitru Pîntea a explicat că în timpul mandatului său, la ODA s-a realizat o reformă profundă, concentrată pe dezvoltarea cultului antreprenorial. Această reformă a generat procese extinse, mărind grupul de beneficiari eligibili și consolidând capacitatea instituției de a canaliza un volum mai mare de resurse financiare către antreprenori. Reformele au simplificat ODA ca o entitate financiară cu scopul principal de a finanța proiecte investiționale private, utilizând surse din organizație și având un sistem excelent de identificare a riscurilor specifice.

Prin intermediul reformelor, s-a accentuat sprijinul acordat de ODA antreprenorilor în ceea ce privește accesul la capital, garantarea creditelor, precum și pregătirea și lansarea de noi produse. ODA a reușit să ofere o paletă vastă de programe menite să susțină afacerile pe întreaga perioadă de activitate, promovând digitalizarea, ecologizarea și naționalizarea acestora.

În discursul său la final de mandat, Dumitru Pîntea a evidențiat recunoștința față de Guvernul Moldovei, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și Uniunea Europeană pentru susținerea acordată în procesul de implementare a reformelor. El a subliniat transparența crescută în utilizarea banilor publici, inclusiv în rapoartele trimestriale prezentate pe site-ul organizației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pintea #ODA #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.