Suma fabuloasă pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, anunțată de Spînu

Pentru reabilitarea întregii infrastructurii feroviare a Republicii Moldova este nevoie de 3 miliarde de euro, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, în cadrul emisiunii de la Rlive „Teritoria svobodi”.

În prezent, potrivit lui Spînu este reabilitat segmentul de calea ferată de la Bender la Basarabeasca cu o lungime de 225 km.

Totodată, în anul curent urmează să înceapă reabilitarea coridorului feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, cu o lungime de 446 de km, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Lungimea totală a liniilor de cale ferată este de 1500 km.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#reabilitare #infrastructura #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală pe piața energiei, unde surplusul de electricitate produs în timpul zilei coexistă cu un deficit major în orele de vârf, avertizează economistul Sergiu Tofilat.

Potrivit analizei, în timpul zilei producția de energie, în special din surse regenerabile, depășește consumul, ceea ce duce la deconectarea unor producători de la rețea. În schimb, dimineața și seara, când consumul este maxim, țara se confruntă cu un deficit de până la 600–650 MW pe oră, acoperit prin importuri costisitoare.

Problema este agravată de faptul că importurile sunt limitate la aproximativ 250–300 MW, iar diferența este acoperită fie din cota neutilizată a Ucrainei, fie prin energie de avarie, mult mai scumpă.

Economistul atrage atenția că această situație afectează direct producătorii locali de energie regenerabilă, în special pe cei care activează în piața liberă. Aceștia nu beneficiază de sprijin de stat și sunt primii deconectați în perioadele de surplus, ceea ce îi lasă fără venituri pentru a-și achita creditele.

„Avem o situație paradoxală: ne plângem de deficit, dar nu creăm condiții să valorificăm energia pe care o producem”, subliniază Tofilat.

În prezent, aproximativ 570 MW din capacitățile regenerabile instalate se află în această categorie vulnerabilă, iar fără intervenții rapide, o parte semnificativă a producătorilor riscă falimentul.

O soluție ar fi instalarea bateriilor de stocare, care ar permite utilizarea energiei produse ziua în perioadele de consum ridicat. Totuși, acest lucru este blocat de lipsa unei piețe funcționale de energie și a unor contracte sigure de vânzare.

Analiza mai arată că problema se va agrava în perioada următoare, odată cu instalarea unor noi capacități de producere, inclusiv circa 170 MW de energie eoliană, ceea ce va crește și mai mult surplusul din timpul zilei.