Sunt de acord să fie spionați doar ca să nu fie dați afară. Ce impune o companie angajaților

Pentru a spori eficiența, Amazon utilizează senzorii digitali pentru a monitoriza și controla activitatea lucrătorilor.

După ce a instalat camerele de supraveghere care funcționează prin inteligență artificială în camionetele sale de livrare la începutul acestui an, compania își avertizează angajații: să fie de acord să fie supravegheați de inteligența artificială sau își pierd locul de muncă.

Potrivit Vice, livratorii Amazon din SUA vor trebui să semneze un „consimțământ biometric” pentru a continua să lucreze pentru gigantul retailerului. Exact ce informații sunt colectate pare să varieze în funcție de ce echipament de supraveghere a fost instalat într-o anumită autoutilitară, dar politica de confidențialitate Amazon acoperă o gamă largă de date.

Cu ajutorul camerelor de vedere vor fi colectate fotografii utilizate pentru a-și verifica identitatea, locația și mișcările vehiculului (inclusiv „kilometri parcurși, viteză, accelerație, frânare, viraje, distanță). De asemenea, aici intră și „potențiale încălcări ale traficului” (cum ar fi excesul de viteză, șoferii nu opresc la semnele de stop și nepurtarea centurii de siguranță), dar și „comportamentul potențial riscant al conducătorului auto, cum ar fi conducerea distrasă sau ațipireala volan”, scrie Play Tech.

În februarie, Amazon a anunțat că va începe instalarea camerelor AI, construite de firma de tehnologie Netradyne, în camionetele sale de livrare. Aceste camere înregistrează „100% din timp” și ar trebui să identifice comportamentul periculos, cum ar fi dacă un șofer căscă sau își verifică telefonul. Sistemele pot oferi apoi feedback în timp real, spunându-i șoferului să facă o pauză sau să stea cu ochii la drum.

Acest sistem de supraveghere nu este, însă, pe placul tuturor șoferilor. Un șofer care a vorbit cu Fundația Thomson Reuters la începutul acestei luni a spus că aceste camere reprezintă o „încălcarea vieții private”. Unii șoferi au refuzat să completeze formularele.

Compania a brevetat brățări care urmăresc chiar și mâinile lucrătorilor în timp real, folosind feedback haptic pentru a-i împinge atunci când ajung la un articol incorect. Și recent și-a extins utilizarea tehnicilor de „gamificare” care îi ajută pe lucrători să facă eforturi din ce în ce mai mari în schimbul unor recompense digitale.

#amazon #inteligenta artificiala #supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.