Sunt de acord să fie spionați doar ca să nu fie dați afară. Ce impune o companie angajaților

Pentru a spori eficiența, Amazon utilizează senzorii digitali pentru a monitoriza și controla activitatea lucrătorilor.

După ce a instalat camerele de supraveghere care funcționează prin inteligență artificială în camionetele sale de livrare la începutul acestui an, compania își avertizează angajații: să fie de acord să fie supravegheați de inteligența artificială sau își pierd locul de muncă.

Potrivit Vice, livratorii Amazon din SUA vor trebui să semneze un „consimțământ biometric” pentru a continua să lucreze pentru gigantul retailerului. Exact ce informații sunt colectate pare să varieze în funcție de ce echipament de supraveghere a fost instalat într-o anumită autoutilitară, dar politica de confidențialitate Amazon acoperă o gamă largă de date.

Cu ajutorul camerelor de vedere vor fi colectate fotografii utilizate pentru a-și verifica identitatea, locația și mișcările vehiculului (inclusiv „kilometri parcurși, viteză, accelerație, frânare, viraje, distanță). De asemenea, aici intră și „potențiale încălcări ale traficului” (cum ar fi excesul de viteză, șoferii nu opresc la semnele de stop și nepurtarea centurii de siguranță), dar și „comportamentul potențial riscant al conducătorului auto, cum ar fi conducerea distrasă sau ațipireala volan”, scrie Play Tech.

În februarie, Amazon a anunțat că va începe instalarea camerelor AI, construite de firma de tehnologie Netradyne, în camionetele sale de livrare. Aceste camere înregistrează „100% din timp” și ar trebui să identifice comportamentul periculos, cum ar fi dacă un șofer căscă sau își verifică telefonul. Sistemele pot oferi apoi feedback în timp real, spunându-i șoferului să facă o pauză sau să stea cu ochii la drum.

Acest sistem de supraveghere nu este, însă, pe placul tuturor șoferilor. Un șofer care a vorbit cu Fundația Thomson Reuters la începutul acestei luni a spus că aceste camere reprezintă o „încălcarea vieții private”. Unii șoferi au refuzat să completeze formularele.

Compania a brevetat brățări care urmăresc chiar și mâinile lucrătorilor în timp real, folosind feedback haptic pentru a-i împinge atunci când ajung la un articol incorect. Și recent și-a extins utilizarea tehnicilor de „gamificare” care îi ajută pe lucrători să facă eforturi din ce în ce mai mari în schimbul unor recompense digitale.

#amazon #inteligenta artificiala #supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.