Sunt de acord să fie spionați doar ca să nu fie dați afară. Ce impune o companie angajaților

Pentru a spori eficiența, Amazon utilizează senzorii digitali pentru a monitoriza și controla activitatea lucrătorilor.

După ce a instalat camerele de supraveghere care funcționează prin inteligență artificială în camionetele sale de livrare la începutul acestui an, compania își avertizează angajații: să fie de acord să fie supravegheați de inteligența artificială sau își pierd locul de muncă.

Potrivit Vice, livratorii Amazon din SUA vor trebui să semneze un „consimțământ biometric” pentru a continua să lucreze pentru gigantul retailerului. Exact ce informații sunt colectate pare să varieze în funcție de ce echipament de supraveghere a fost instalat într-o anumită autoutilitară, dar politica de confidențialitate Amazon acoperă o gamă largă de date.

Cu ajutorul camerelor de vedere vor fi colectate fotografii utilizate pentru a-și verifica identitatea, locația și mișcările vehiculului (inclusiv „kilometri parcurși, viteză, accelerație, frânare, viraje, distanță). De asemenea, aici intră și „potențiale încălcări ale traficului” (cum ar fi excesul de viteză, șoferii nu opresc la semnele de stop și nepurtarea centurii de siguranță), dar și „comportamentul potențial riscant al conducătorului auto, cum ar fi conducerea distrasă sau ațipireala volan”, scrie Play Tech.

În februarie, Amazon a anunțat că va începe instalarea camerelor AI, construite de firma de tehnologie Netradyne, în camionetele sale de livrare. Aceste camere înregistrează „100% din timp” și ar trebui să identifice comportamentul periculos, cum ar fi dacă un șofer căscă sau își verifică telefonul. Sistemele pot oferi apoi feedback în timp real, spunându-i șoferului să facă o pauză sau să stea cu ochii la drum.

Acest sistem de supraveghere nu este, însă, pe placul tuturor șoferilor. Un șofer care a vorbit cu Fundația Thomson Reuters la începutul acestei luni a spus că aceste camere reprezintă o „încălcarea vieții private”. Unii șoferi au refuzat să completeze formularele.

Compania a brevetat brățări care urmăresc chiar și mâinile lucrătorilor în timp real, folosind feedback haptic pentru a-i împinge atunci când ajung la un articol incorect. Și recent și-a extins utilizarea tehnicilor de „gamificare” care îi ajută pe lucrători să facă eforturi din ce în ce mai mari în schimbul unor recompense digitale.

#amazon #inteligenta artificiala #supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.