Sunt de acord să fie spionați doar ca să nu fie dați afară. Ce impune o companie angajaților

Pentru a spori eficiența, Amazon utilizează senzorii digitali pentru a monitoriza și controla activitatea lucrătorilor.

După ce a instalat camerele de supraveghere care funcționează prin inteligență artificială în camionetele sale de livrare la începutul acestui an, compania își avertizează angajații: să fie de acord să fie supravegheați de inteligența artificială sau își pierd locul de muncă.

Potrivit Vice, livratorii Amazon din SUA vor trebui să semneze un „consimțământ biometric” pentru a continua să lucreze pentru gigantul retailerului. Exact ce informații sunt colectate pare să varieze în funcție de ce echipament de supraveghere a fost instalat într-o anumită autoutilitară, dar politica de confidențialitate Amazon acoperă o gamă largă de date.

Cu ajutorul camerelor de vedere vor fi colectate fotografii utilizate pentru a-și verifica identitatea, locația și mișcările vehiculului (inclusiv „kilometri parcurși, viteză, accelerație, frânare, viraje, distanță). De asemenea, aici intră și „potențiale încălcări ale traficului” (cum ar fi excesul de viteză, șoferii nu opresc la semnele de stop și nepurtarea centurii de siguranță), dar și „comportamentul potențial riscant al conducătorului auto, cum ar fi conducerea distrasă sau ațipireala volan”, scrie Play Tech.

În februarie, Amazon a anunțat că va începe instalarea camerelor AI, construite de firma de tehnologie Netradyne, în camionetele sale de livrare. Aceste camere înregistrează „100% din timp” și ar trebui să identifice comportamentul periculos, cum ar fi dacă un șofer căscă sau își verifică telefonul. Sistemele pot oferi apoi feedback în timp real, spunându-i șoferului să facă o pauză sau să stea cu ochii la drum.

Acest sistem de supraveghere nu este, însă, pe placul tuturor șoferilor. Un șofer care a vorbit cu Fundația Thomson Reuters la începutul acestei luni a spus că aceste camere reprezintă o „încălcarea vieții private”. Unii șoferi au refuzat să completeze formularele.

Compania a brevetat brățări care urmăresc chiar și mâinile lucrătorilor în timp real, folosind feedback haptic pentru a-i împinge atunci când ajung la un articol incorect. Și recent și-a extins utilizarea tehnicilor de „gamificare” care îi ajută pe lucrători să facă eforturi din ce în ce mai mari în schimbul unor recompense digitale.

#amazon #inteligenta artificiala #supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.