Supapa financiară se deschide pentru Moldova. Nemții vor anunța la București un ajutor de 60 milioane de euro

15 Iul. 2022, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2022, 11:01 // Actual //  bani.md

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, urmează să propună alocarea a 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă consecinţelor conflictului din Ucraina, transmite agenţia DPA, care menţionează că anunţul va fi făcut vineri de şefa diplomaţiei germane la Bucureşti, unde se desfăşoară cea de-a doua ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Facturile la energie în creştere pentru consumatorii casnici ar urma să fie subvenţionate cu 40 de milioane de euro, în timp ce 20 de milioane de euro vor fi alocate unui program de eficienţă energetică şi pentru investiţii în energii regenerabile, dar şi pentru drone dotate cu camere de luat vederi, dispozitive de imagistică termică, vehicule 4×4 şi scanere de paşapoarte la frontieră.

Alocarea acestor fonduri trebuie aprobată în prealabil de Bundestag, parlamentul german.

La fel ca Ucraina, Republica Moldova este candidată oficială la aderarea la UE din luna iunie a acestui an. Ţara a primit sute de mii de refugiaţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, aminteşte agenţia de presă germană.

MAE român a anunţat joi că reuniunea de vineri de la Bucureşti va fi coprezidată de ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, de omologa germană Annalena Baerbock şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale al Franţei, Chrysoula Zacharopoulou. Potrivit MAE român, Republica Moldova va fi reprezentată la acest eveniment de o importantă delegaţie ministerială, condusă de ministrul muncii şi protecţiei sociale Marcel Spatari. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea o intervenţie online în deschiderea conferinţei.

Prima Conferinţă de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc pe 5 aprilie, la Berlin, şi a generat un important sprijin politic, financiar şi tehnic, în beneficiul direct al acestei ţări. Astfel, Conferinţa de la Berlin a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar şi asistenţă financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova, precum şi ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro.

În cursul vizitei sale în România, Baerbock va avea întrevederi la Bucureşti cu premierul Nicolae Ciucă şi cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, urmând să abordeze teme legate de politica bilaterală şi europeană, să se consulte cu privire la situaţia din Ucraina şi să discute despre intensificarea cooperării în domeniile politicii de securitate, economiei, climei şi energiei. Şefa diplomaţiei germane va vizita apoi portul Constanţa de la Marea Neagră, unul dintre centrele alternative propuse pentru exportul cerealelor ucrainene, care nu au mai putut fi exportate din porturile ucrainene de la începerea războiului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

07 Apr. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!