Superiaht aparţinând unui miliardar rus sancţionat, scos la vânzare pentru 29,5 milioane de euro

01 Oct. 2022, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Oct. 2022, 15:02 // Actual //  bani.md

Un broker de iahturi de lux cu sediul în SUA anunţă vânzarea unui superiaht de 51 de metri, aparţinând miliardarului rus sancţionat Igor Kesaev, pentru 29,5 milioane de euro, potrivit unui e-mail vizualizat de Reuters.

Propunerea de vânzare a iahtului MySky, care a fost dezvăluită într-un anunţ trimis prin e-mail de firma de brokeraj unor destinatari nedeclaraţi pe 14 septembrie, vine pe fondul îngrijorărilor guvernelor occidentalilor că miliardari precum Kesaev au reuşit să ocolească o serie de sancţiuni internaţionale care vizează activele lor de lux, cum ar fi iahturile.

UE şi Marea Britanie l-au sancţionat pe Kesaev în aprilie, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, UE citând implicarea sa în producţia de arme militare şi în distribuţia de tutun în Rusia, precum şi legăturile cu guvernul rus „şi cu forţele sale de securitate”. Statele Unite nu l-au sancţionat pe Kesaev, iar Trezoreria americană nu a răspuns solicitărilor de a oferi comentarii.

Sara Gioanola, o purtătoare de cuvânt a Heesen Yachts, firma cu sediul în Olanda care a construit MySky, a confirmat că Igor Kesaev l-a comandat pe acesta şi un alt iaht, numit Sky.

Reuters nu a putut să confirme în mod independent că Igor Kesaev mai deţine în mod direct MySky.

Un articol despre fiica lui Kesaev şi galeria sa de artă din ediţia de primăvară 2021 a revistei Heesen a menţionat că „familia Kesaev este bine cunoscută de Heesen, care a comandat Sky şi MySky în ultimul deceniu”.

Un purtător de cuvânt al lui Kesaev a refuzat să răspundă la întrebări despre proprietatea iahtului sau despre vânzarea sa iminentă.

Anunţul vizualizat de Reuters a fost trimis de la o adresă de e-mail a firmei Merle Wood & Associates din Fort Lauderdale, Florida, care îşi spune că este „una dintre cele mai importante firme de brokeraj de iahturi din întreaga lume”. Acesta a fost distribuit în mod privat cu un avertisment de a nu publica anunţul. Reuters nu a reuşit să determine destinatarii.

Iahtul numit MySky dispune de „interioare sofisticate ultramoderne” realizate de un cunoscut arhitect olandez, o „sală de gimnastică interioară cu climă controlată” şi o punte care poate fi folosită pentru aterizarea elicopterelor, potrivit anunţului.

Merle A. Wood, care figurează ca punct de contact în anunţul MySky, a declarat telefonic pentru Reuters că nu ştie nimic despre proprietarul iahtului şi a îndrumat Reuters către un alt broker, Burgess, pe care l-a descris ca fiind brokerul principal în vânzarea propusă. Wood a trimis toate întrebările către Burgess, care are birouri în Londra, Monaco şi alte pieţe importante.

Un purtător de cuvânt al companiei Burgess, Nicci Perides, a declarat într-un mesaj pe WhatsApp că „nu poate răspunde la întrebări despre iaht” şi a trimis întrebările către Wood, care nu a răspuns la solicitări suplimentare de comentarii.

Clara Portela, expertă în sancţiuni la Universitatea din Valencia, a declarat că, deoarece nu există sancţiuni americane împotriva lui Kesaev, companiile sau cumpărătorii americani ar putea fi implicaţi în vânzarea iahtului fără să încalce sancţiunile.

O verificare efectuată miercuri de Reuters pe site-ul Burgess a găsit MySky ca fiind disponibil pentru rezervări de charter. Începând de joi, Burgess a eliminat lista de închiriere a MySky după ce Reuters a întrebat despre acest lucru.

Anunţul Merle Wood spunea că iahtul se află în Maldive. Reuters a fotografiat nava în apele din largul republicii insulare din Oceanul Indian la începutul lunii martie, în zilele de după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

În ultimele luni, iahturi legate de ruşi sancţionaţi au apărut în destinaţii precum Maldive şi Turcia, în condiţiile în care autorităţile din Statele Unite, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au impus sancţiuni şi au încercat să confişte astfel de bunuri.

Nici autorităţile din Maldive nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care se ocupă de sancţiunile UE, a declarat că liderii europeni încurajează alte ţări să îşi alinieze politicile cu cele ale UE, dar a precizat că sancţiunile se aplică doar în cadrul jurisdicţiei UE.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a declarat că nu comentează cazurile individuale, dar „ia măsuri de aplicare a legii în fiecare caz raportat de suspiciune de încălcare a sancţiunilor financiare”.

 

 

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!