Superputerile mondiale în 2024: Cine domină jocul global

Ordinea economică mondială este legată prin comerț și colaborare economică, dar acestea dau semne de slăbire. Având în vedere creșterea naționalismului și stagnarea fluxurilor comerciale transfrontaliere, economiile devin mai protecționiste. În același timp, schimbările demografice favorizează creșterea economică și productivitatea în India și Asia, ceea ce ar putea schimba echilibrul puterii mondiale.

Acest grafic realizat de Visual Capitalist clasifică superputerile mondiale în 2024, pe baza analizei din Indexul marilor puteri 2024 al lui Ray Dalio.

Statele Unite rămân cea mai importantă superputere a lumii, susținută de dominația sa pe piețele financiare globale și de inovația tehnologică. Influența dolarului american este larg răspândită. În prezent, acesta este implicat în 85-90% din tranzacțiile valutare, reprezentând 59% din rezervele valutare și aproximativ jumătate din împrumuturile bancare transfrontaliere. În plus, capitalizarea bursieră americană reprezintă 61% din totalul mondial.

În calitate de cel mai mare exportator din lume, urmează China, determinată de puterea sa comercială și de producția economică. De exemplu, comerțul cu America Latină a crescut de la 12 miliarde de dolari în 2000 la 315 miliarde de dolari în 2020. Puterea militară în creștere a Chinei consolidează și mai mult poziția sa globală. În prezent, țara are cea mai mare flotă navală din lume și un sector al apărării extrem de modernizat.

India, aflată pe locul 7, se preconizează că va înregistra cea mai rapidă creștere reală a PIB-ului în următorul deceniu dintre economiile majore. La baza creșterii sale se află cheltuielile mari pentru infrastructură și o populație tânără. Cu toate acestea, pe cap de locuitor, India se situează pe ultimul loc, probabil din cauza veniturilor medii mai mici pe cap de locuitor și a unei distribuții inegale a bogăției.

În schimb, Singapore are cel mai mare scor pe cap de locuitor, ilustrând faptul că puterea națiunii este distribuită cel mai uniform în rândul populației sale. Țara insulară este un centru global pentru finanțe și comerț, în timp ce investițiile străine directe sunt un motor esențial al creșterii economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#puteri #mondial #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.