Suportul financiar extern s-a subțiat: Moldova mai mult rambursează decât primește

Instabilitatea politică din Republica Moldova din ultimii ani a dat peste cap susținerea financiară a țării de către partenerii de dezvoltare. Or, guvernul de la Chișinău este dependent de granturile și creditele externe pentru susținerea bugetară, dar și pentru proiecte de dezvoltare. În luna februarie a anului 2021 susținerea financiară a Republicii Moldova a fost de 18,3 mil. USD în timp ce rambursările au constituit 32,93 mil. USD.

Astfel, în luna februarie, suportului bugetar debursat de instituțiile Băncii Mondiale a fost de 12,51 mil. dolari SUA (echivalentul a 10,40 mil. EUR), iar creditele granturile pentru proiecte investiționale au fost de doar 5,70 mil. dolari SUA.

În ultimii ani granturile externe s-au diminuat considerabil. Dacă în anul 2019 suma granturilor pentru suportul bugetar a constituit 70,2 mil. USD în anul 2010 acestea au fost de 25 mil. USD, iar în 2021 Ministerul Finanțelor estimează să primească aceiași sumă.

Împrumuturile externe s-au subțiat și ele. Dacă în anul 2020 acestea au fost e 712,8 mil. USD atunci în 2021 autoritățile prognozează să se împrumute măcar cu jumătate din suma creditelor de anul trecut.

UE alocă cei mai mulți bani

„În primul rând, UE este un partener de încredere pentru Moldova. Suntem cel mai mare partener comercial și cea mai mare piață pentru exporturile moldovenești. În ultimii zece ani, am acordat granturi în valoare de peste un miliard de euro. Și peste o mie de proiecte au fost implementate în întreaga țară. Iar Banca Europeană de Investiții oferă finanțarea unor proiecte importante în sectorul energetic și pentru IMM-uri”, a spus Președintele Consiliului European, Charles Michel într-o vizită la Chișinău la începutul lunii martie.

El a reiterat faptul că UE a mobilizat 108 milioane EUR pentru a furniza echipamente de protecție, pentru a consolida sistemul de sănătate și pentru a sprijini redresarea socio-economică. Moldova a beneficiat deja de asistența macrofinanciară de urgență UE în valoare de 50 milioane EUR și alte 50 milioane vor veni în a doua tranșă după îndeplinirea condițiilor convenite de comun acord.

Speranța unui acord de jumătate de miliard de dolari

Republica Moldova urma să încheie un acord cu FMI în sumă de 558 mil. USD, dar în lipsa unui Guvern negocierile au fost suspendate. Valoarea programului de cooperare între Republica Moldova și FMI în sumă de 558 milioane de dolari urma să fie implementat pe o perioadă de 3 ani (2020-2023). Iar asistența financiară utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale. La negocieri, reprezentanții fondului declarau că vor fi implementate un șir de acțiuni prealabile de evaluare a vulnerabilităților guvernanței în mai multe domenii: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Ministerul Finanțelor, cu gândul la 10 miliarde de lei

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în anul 2021 Republica Moldova intenționează să atragă finanțări externe în sumă de 10,3 miliarde de lei și să ramburseze împrumuturi externe în sumă de 2,5 miliarde de lei. Prognozele ministerului arată că la sfârșitul anului 2021 soldul datoriei externe nu va depăși 48,5 miliarde de lei ceea ce constituie o majorare de 8,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2020. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depășirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2020 față de rambursările pentru același an. Totodată, ca pondere din PIB se estimează că datoria de stat externă se va majora cu 2,5% din PIB și nu va depăși 21,9%. La sfârșitul anului 2022 datoria de stat externă este estimată la 56,5 miliarde de lei, iar în anul 2023 la 61,7 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru deservirea datoriei externe în anul 2021 sunt estimate la 23,8 mil. USD, iar în anii 2022-2023 estimările sunt de 523,1 mil. de lei și 567,8 mil. de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai relevă că, pe parcursul primelor două luni ale anului 2021, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă, constituind circa -3,47 milioane dolari. Cu toate acestea, calculată în lei, datoria de stat externă a crescut cu circa jumătate de miliard de lei, ca urmare a fluctuațiilor de curs valutar și a ajuns la 39,07 miliarde lei.

#Ministerul Finanțelor #PIB #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.

#BYD #producator #auto