Suportul financiar extern s-a subțiat: Moldova mai mult rambursează decât primește

Instabilitatea politică din Republica Moldova din ultimii ani a dat peste cap susținerea financiară a țării de către partenerii de dezvoltare. Or, guvernul de la Chișinău este dependent de granturile și creditele externe pentru susținerea bugetară, dar și pentru proiecte de dezvoltare. În luna februarie a anului 2021 susținerea financiară a Republicii Moldova a fost de 18,3 mil. USD în timp ce rambursările au constituit 32,93 mil. USD.

Astfel, în luna februarie, suportului bugetar debursat de instituțiile Băncii Mondiale a fost de 12,51 mil. dolari SUA (echivalentul a 10,40 mil. EUR), iar creditele granturile pentru proiecte investiționale au fost de doar 5,70 mil. dolari SUA.

În ultimii ani granturile externe s-au diminuat considerabil. Dacă în anul 2019 suma granturilor pentru suportul bugetar a constituit 70,2 mil. USD în anul 2010 acestea au fost de 25 mil. USD, iar în 2021 Ministerul Finanțelor estimează să primească aceiași sumă.

Împrumuturile externe s-au subțiat și ele. Dacă în anul 2020 acestea au fost e 712,8 mil. USD atunci în 2021 autoritățile prognozează să se împrumute măcar cu jumătate din suma creditelor de anul trecut.

UE alocă cei mai mulți bani

„În primul rând, UE este un partener de încredere pentru Moldova. Suntem cel mai mare partener comercial și cea mai mare piață pentru exporturile moldovenești. În ultimii zece ani, am acordat granturi în valoare de peste un miliard de euro. Și peste o mie de proiecte au fost implementate în întreaga țară. Iar Banca Europeană de Investiții oferă finanțarea unor proiecte importante în sectorul energetic și pentru IMM-uri”, a spus Președintele Consiliului European, Charles Michel într-o vizită la Chișinău la începutul lunii martie.

El a reiterat faptul că UE a mobilizat 108 milioane EUR pentru a furniza echipamente de protecție, pentru a consolida sistemul de sănătate și pentru a sprijini redresarea socio-economică. Moldova a beneficiat deja de asistența macrofinanciară de urgență UE în valoare de 50 milioane EUR și alte 50 milioane vor veni în a doua tranșă după îndeplinirea condițiilor convenite de comun acord.

Speranța unui acord de jumătate de miliard de dolari

Republica Moldova urma să încheie un acord cu FMI în sumă de 558 mil. USD, dar în lipsa unui Guvern negocierile au fost suspendate. Valoarea programului de cooperare între Republica Moldova și FMI în sumă de 558 milioane de dolari urma să fie implementat pe o perioadă de 3 ani (2020-2023). Iar asistența financiară utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale. La negocieri, reprezentanții fondului declarau că vor fi implementate un șir de acțiuni prealabile de evaluare a vulnerabilităților guvernanței în mai multe domenii: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Ministerul Finanțelor, cu gândul la 10 miliarde de lei

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în anul 2021 Republica Moldova intenționează să atragă finanțări externe în sumă de 10,3 miliarde de lei și să ramburseze împrumuturi externe în sumă de 2,5 miliarde de lei. Prognozele ministerului arată că la sfârșitul anului 2021 soldul datoriei externe nu va depăși 48,5 miliarde de lei ceea ce constituie o majorare de 8,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2020. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depășirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2020 față de rambursările pentru același an. Totodată, ca pondere din PIB se estimează că datoria de stat externă se va majora cu 2,5% din PIB și nu va depăși 21,9%. La sfârșitul anului 2022 datoria de stat externă este estimată la 56,5 miliarde de lei, iar în anul 2023 la 61,7 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru deservirea datoriei externe în anul 2021 sunt estimate la 23,8 mil. USD, iar în anii 2022-2023 estimările sunt de 523,1 mil. de lei și 567,8 mil. de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai relevă că, pe parcursul primelor două luni ale anului 2021, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă, constituind circa -3,47 milioane dolari. Cu toate acestea, calculată în lei, datoria de stat externă a crescut cu circa jumătate de miliard de lei, ca urmare a fluctuațiilor de curs valutar și a ajuns la 39,07 miliarde lei.

#Ministerul Finanțelor #PIB #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.