Suportul financiar extern s-a subțiat: Moldova mai mult rambursează decât primește

UE alocă cei mai mulți bani

„În primul rând, UE este un partener de încredere pentru Moldova. Suntem cel mai mare partener comercial și cea mai mare piață pentru exporturile moldovenești. În ultimii zece ani, am acordat granturi în valoare de peste un miliard de euro. Și peste o mie de proiecte au fost implementate în întreaga țară. Iar Banca Europeană de Investiții oferă finanțarea unor proiecte importante în sectorul energetic și pentru IMM-uri”, a spus Președintele Consiliului European, Charles Michel într-o vizită la Chișinău la începutul lunii martie.

El a reiterat faptul că UE a mobilizat 108 milioane EUR pentru a furniza echipamente de protecție, pentru a consolida sistemul de sănătate și pentru a sprijini redresarea socio-economică. Moldova a beneficiat deja de asistența macrofinanciară de urgență UE în valoare de 50 milioane EUR și alte 50 milioane vor veni în a doua tranșă după îndeplinirea condițiilor convenite de comun acord.

Speranța unui acord de jumătate de miliard de dolari

Republica Moldova urma să încheie un acord cu FMI în sumă de 558 mil. USD, dar în lipsa unui Guvern negocierile au fost suspendate. Valoarea programului de cooperare între Republica Moldova și FMI în sumă de 558 milioane de dolari urma să fie implementat pe o perioadă de 3 ani (2020-2023). Iar asistența financiară utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale. La negocieri, reprezentanții fondului declarau că vor fi implementate un șir de acțiuni prealabile de evaluare a vulnerabilităților guvernanței în mai multe domenii: bugetar-fiscal, supravegherea sectorul financiar, guvernanța BNM, reglementarea pieței, statul de drept, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Ministerul Finanțelor, cu gândul la 10 miliarde de lei

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în anul 2021 Republica Moldova intenționează să atragă finanțări externe în sumă de 10,3 miliarde de lei și să ramburseze împrumuturi externe în sumă de 2,5 miliarde de lei. Prognozele ministerului arată că la sfârșitul anului 2021 soldul datoriei externe nu va depăși 48,5 miliarde de lei ceea ce constituie o majorare de 8,7 miliarde de lei comparativ cu anul 2020. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depășirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2020 față de rambursările pentru același an. Totodată, ca pondere din PIB se estimează că datoria de stat externă se va majora cu 2,5% din PIB și nu va depăși 21,9%. La sfârșitul anului 2022 datoria de stat externă este estimată la 56,5 miliarde de lei, iar în anul 2023 la 61,7 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru deservirea datoriei externe în anul 2021 sunt estimate la 23,8 mil. USD, iar în anii 2022-2023 estimările sunt de 523,1 mil. de lei și 567,8 mil. de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai relevă că, pe parcursul primelor două luni ale anului 2021, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă, constituind circa -3,47 milioane dolari. Cu toate acestea, calculată în lei, datoria de stat externă a crescut cu circa jumătate de miliard de lei, ca urmare a fluctuațiilor de curs valutar și a ajuns la 39,07 miliarde lei.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI