Surt pe doi: Cum Moldova ratează anual ajutoare de milioane de dolari

Republica Moldova riscă să piardă ajutoare nerambursabile de câteva zeci de milioane de dolari din partea Statelor Unite.

Asta pentru că başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, ar fi refuzat să voteze amendamentele la două acorduri de colaborare dintre Republica Moldova şi SUA, care prevăd granturi pentru aplicarea unor importante proiecte de stat, scrie mold-street.com.

Cele două acorduri de colaborare dintre SUA şi Republica Moldova au fost semnate în 2016, iar termenele limită pentru implementare sunt 31 mai curent.

Unul dintre ele prevede colaborarea pentru o guvernare democratică mai eficientă şi mai responsabilă, iar altul se referă la creşterea comerţului şi investiţiilor în sectoarele-cheie.

Acordurile presupun granturi în valoare de aproape 170 de milioane de dolari, dintre care au fost valorificate mai puţin de jumătate.

Pentru a fi accesate sumele rămase, este nevoie de semnat acte adiţionale pentru extinderea termenului de finalizatea a acordului de la 31 mai 2021 la 31 mai 2025.

#Finanțare externă #Granturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.