Surt pe doi: Cum Moldova ratează anual ajutoare de milioane de dolari

Republica Moldova riscă să piardă ajutoare nerambursabile de câteva zeci de milioane de dolari din partea Statelor Unite.

Asta pentru că başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, ar fi refuzat să voteze amendamentele la două acorduri de colaborare dintre Republica Moldova şi SUA, care prevăd granturi pentru aplicarea unor importante proiecte de stat, scrie mold-street.com.

Cele două acorduri de colaborare dintre SUA şi Republica Moldova au fost semnate în 2016, iar termenele limită pentru implementare sunt 31 mai curent.

Unul dintre ele prevede colaborarea pentru o guvernare democratică mai eficientă şi mai responsabilă, iar altul se referă la creşterea comerţului şi investiţiilor în sectoarele-cheie.

Acordurile presupun granturi în valoare de aproape 170 de milioane de dolari, dintre care au fost valorificate mai puţin de jumătate.

Pentru a fi accesate sumele rămase, este nevoie de semnat acte adiţionale pentru extinderea termenului de finalizatea a acordului de la 31 mai 2021 la 31 mai 2025.

#Finanțare externă #Granturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații săi (OPEC+) discută posibilitatea unei a treia majorări consecutive a producției de petrol, în luna iulie, în pofida faptului că pe piața globală există deja un excedent semnificativ de ofertă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, membrii alianței analizează o creștere de 411.000 de barili pe zi – de trei ori mai mult decât fusese propus inițial pentru perioada respectivă.

Decizia oficială urmează să fie luată în cadrul reuniunii OPEC+ din 1 iunie, dar tendința deja conturată în lunile mai și iunie – când a fost aprobată o majorare similară – sugerează o abandonare a strategiei tradiționale de limitare a producției pentru a susține prețurile. În prezent, OPEC+ produce aproximativ 41 de milioane de barili pe zi, iar suplimentările aprobate corespund cu circa 1% din volumul actual.

Pe fondul acestor creșteri, prețul țițeiului Brent a scăzut joi cu 1%, ajungând la 64,3 dolari pe baril, semnalând o presiune în creștere asupra exporturilor rusești, deja vizate de restricții suplimentare din partea Occidentului.

Motivațiile invocate în cercuri restrânse de negociatori variază: de la pedepsirea statelor care depășesc cotele (precum Kazahstan și Irak), până la dorința Arabiei Saudite de a-și recâștiga cota de piață și de a răspunde favorabil apelurilor fostului președinte american Donald Trump privind scăderea prețului petrolului.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), oferta globală de petrol va crește în medie cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2025, ajungând la 104,6 milioane barili/zi, în timp ce cererea globală va încetini, cu o creștere estimată la doar 650.000 barili/zi pentru restul anului. Astfel, se prefigurează un excedent zilnic de circa 700.000 barili, fără a lua în calcul suplimentările potențiale ale OPEC+.

Potrivit analistului rus Mihail Krutihin, ne aflăm într-o nouă eră în care OPEC+ renunță treptat la sistemul de auto-restricționare, mizând nu pe prețuri ridicate, ci pe volum: „Arabia Saudită și partenerii săi par pregătiți să extragă cât mai mult petrol posibil, indiferent de preț”.