Suveranitate în sănătate! Argentina anunță retragerea din OMS

Argentina, sub conducerea președintelui ultraliberal Javier Milei, a anunțat oficial retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), invocând „divergențe profunde asupra gestiunii sanitare” și influența politică exercitată de anumite state membre. Anunțul a fost făcut miercuri de Manuel Adorni, purtătorul de cuvânt al președinției, în cadrul unei conferințe de presă.

„Președintele l-a însărcinat pe ministrul Afacerilor Externe, Gerardo Werthein, să finalizeze procesul de retragere a Argentinei din OMS”, a declarat Adorni, subliniind că țara sa nu va permite unei organizații internaționale să afecteze suveranitatea națională, mai ales în domeniul sănătății.

Adorni a făcut referire la gestionarea pandemiei sub fostul guvern condus de Alberto Fernandez, menționând „cea mai lungă izolare din istoria umanității” și lipsa de independență a OMS în fața influenței politice a unor state. Oficialul a argumentat că retragerea va permite Argentinei să implementeze politici sanitare mai flexibile, adaptate propriilor nevoi și interese, și va elibera resurse pentru alte priorități naționale.

Decizia Argentinei vine în urma retragerii din OMS anunțate anterior de SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a semnat recent un decret prin care oficializează retragerea americană din organizație, criticând gestionarea pandemiei de COVID-19 și influența exercitată de alte state asupra OMS.

Javier Milei, aflat la putere din decembrie 2023, a subliniat de mai multe ori afinitatea sa ideologică și politică cu Donald Trump, pe care îl consideră principalul aliat al Argentinei pe plan internațional.

OMS a declarat că regretă decizia luată de cele două state și speră că acestea vor reconsidera poziția. Retragerea SUA este programată să intre în vigoare în ianuarie 2026, iar detaliile calendarului de retragere pentru Argentina urmează să fie comunicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #OMS #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.