Tablou catastrofal! Mai mult de jumătate din roșiile consumate de moldoveni sunt de import

Moldova este o țară agrară, dar pentru produsele alimentare de bază se atestă o dependență puternică de importuri. Astfel mai mult de jumătate de roșiile consumate de moldoveni în 2021 sunt de import. Zece ani în urmă doar 15% din roșiile consumate erau de import, explică economistul Veaceslav Ioniță

Potrivit lui, untul consumat în proporție de peste 50% este la fel de import. Dar și cel produs în Moldova în mare parte este fabricat din laptele de import.

Economistul susține că, urmare a publicării datelor cu privire la topul de produse importate, autoritățile publice au primit un instrument în plus în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul agricol și securității alimentare.

Biroul Național de Statistică relevă că resursele totale de legume au constituit 318,1 mii tone, cu 7,1 mii tone (cu 2,3%) mai mult faţă de anul 2020. În anul 2021 producţia de legume a înregistrat 232,0 mii tone, cu 5,2 mii tone (cu 2,3%) mai mult față de anul precedent. Importul a constituit 62,5 mii tone și a scăzut cu 14,0 mii tone (cu 18,3%) față de 2020, iar exportul de legume în 2021 a constituit 24,5 mii tone, cu 3,7 mii tone (cu 17,8%) mai mult în comparație cu anul precedent.

#legume #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.