Tablou catastrofal! Mai mult de jumătate din roșiile consumate de moldoveni sunt de import

Moldova este o țară agrară, dar pentru produsele alimentare de bază se atestă o dependență puternică de importuri. Astfel mai mult de jumătate de roșiile consumate de moldoveni în 2021 sunt de import. Zece ani în urmă doar 15% din roșiile consumate erau de import, explică economistul Veaceslav Ioniță

Potrivit lui, untul consumat în proporție de peste 50% este la fel de import. Dar și cel produs în Moldova în mare parte este fabricat din laptele de import.

Economistul susține că, urmare a publicării datelor cu privire la topul de produse importate, autoritățile publice au primit un instrument în plus în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul agricol și securității alimentare.

Biroul Național de Statistică relevă că resursele totale de legume au constituit 318,1 mii tone, cu 7,1 mii tone (cu 2,3%) mai mult faţă de anul 2020. În anul 2021 producţia de legume a înregistrat 232,0 mii tone, cu 5,2 mii tone (cu 2,3%) mai mult față de anul precedent. Importul a constituit 62,5 mii tone și a scăzut cu 14,0 mii tone (cu 18,3%) față de 2020, iar exportul de legume în 2021 a constituit 24,5 mii tone, cu 3,7 mii tone (cu 17,8%) mai mult în comparație cu anul precedent.

#legume #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.