Tablou catastrofal! Mai mult de jumătate din roșiile consumate de moldoveni sunt de import

Moldova este o țară agrară, dar pentru produsele alimentare de bază se atestă o dependență puternică de importuri. Astfel mai mult de jumătate de roșiile consumate de moldoveni în 2021 sunt de import. Zece ani în urmă doar 15% din roșiile consumate erau de import, explică economistul Veaceslav Ioniță

Potrivit lui, untul consumat în proporție de peste 50% este la fel de import. Dar și cel produs în Moldova în mare parte este fabricat din laptele de import.

Economistul susține că, urmare a publicării datelor cu privire la topul de produse importate, autoritățile publice au primit un instrument în plus în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul agricol și securității alimentare.

Biroul Național de Statistică relevă că resursele totale de legume au constituit 318,1 mii tone, cu 7,1 mii tone (cu 2,3%) mai mult faţă de anul 2020. În anul 2021 producţia de legume a înregistrat 232,0 mii tone, cu 5,2 mii tone (cu 2,3%) mai mult față de anul precedent. Importul a constituit 62,5 mii tone și a scăzut cu 14,0 mii tone (cu 18,3%) față de 2020, iar exportul de legume în 2021 a constituit 24,5 mii tone, cu 3,7 mii tone (cu 17,8%) mai mult în comparație cu anul precedent.

#legume #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.