Țara care anunță primul caz de infectare cu tulpina britanică la animale. Ce spun specialiștii

Tulpina britanică a coronavirusului a fost descoperită la o pisică din Novara, regiunea Piemont. Este primul caz de acest fel din Italia.

Tulpina a fost identificată de un laborator în analizele unei pisici din Novara, regiunea Piemont.

Este vorba despre o pisică în vârstă de opt ani, care locuiește în zona Novara într-o casă. Simptomele respiratorii la pisică au apărut la aproximativ zece zile de la debutul bolii și de la izolarea în casă a stăpânilor ei, scrie La Stampa, scrie alephnews.

Pisica, la fel ca stăpânii săi, este acum în curs de vindecare.

„Boala pisicii nu trebuie să genereze alarme. Din cauza bolii stăpânilor lor, animalele de companie trăiesc în medii cu încărcare virală puternică. Prin urmare, este de așteptat ca și animalele să ia virusul, însă nu există dovezi științifice potrivit cărora ar juca vreun rol în răspândirea bolii”, a spus Bartolomeo Griglio, șeful Prevenției regiunii Piemont.

Organizația Mondială a Sănătății a repetat de mai multe ori că boala la animalele de companie nu trebuie considerată ca o sursă de contaminare, ci ca un posibil vehicul. Cu alte cuvinte, nu există dovezi cu privire la transmiterea virusului de la animal la om, însă contrariul se poate întâmpla.

„Organizațiile internaționale care s-au ocupat de acest subiect recomandă menținerea măsurilor de igienă de bază: spălarea mâinilor înainte și după contactul cu animalele sau după contactul cu lucrurile acestora”, a adăugat Bartolomeo Griglio.

#cazuri #pisica #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.