Țara care anunță primul caz de infectare cu tulpina britanică la animale. Ce spun specialiștii

Tulpina britanică a coronavirusului a fost descoperită la o pisică din Novara, regiunea Piemont. Este primul caz de acest fel din Italia.

Tulpina a fost identificată de un laborator în analizele unei pisici din Novara, regiunea Piemont.

Este vorba despre o pisică în vârstă de opt ani, care locuiește în zona Novara într-o casă. Simptomele respiratorii la pisică au apărut la aproximativ zece zile de la debutul bolii și de la izolarea în casă a stăpânilor ei, scrie La Stampa, scrie alephnews.

Pisica, la fel ca stăpânii săi, este acum în curs de vindecare.

„Boala pisicii nu trebuie să genereze alarme. Din cauza bolii stăpânilor lor, animalele de companie trăiesc în medii cu încărcare virală puternică. Prin urmare, este de așteptat ca și animalele să ia virusul, însă nu există dovezi științifice potrivit cărora ar juca vreun rol în răspândirea bolii”, a spus Bartolomeo Griglio, șeful Prevenției regiunii Piemont.

Organizația Mondială a Sănătății a repetat de mai multe ori că boala la animalele de companie nu trebuie considerată ca o sursă de contaminare, ci ca un posibil vehicul. Cu alte cuvinte, nu există dovezi cu privire la transmiterea virusului de la animal la om, însă contrariul se poate întâmpla.

„Organizațiile internaționale care s-au ocupat de acest subiect recomandă menținerea măsurilor de igienă de bază: spălarea mâinilor înainte și după contactul cu animalele sau după contactul cu lucrurile acestora”, a adăugat Bartolomeo Griglio.

#cazuri #pisica #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.