Țara care vrea să interzică pesticidele artificiale. Țara ar putea deveni pioner în alimentele ecologice

07 Iun. 2021, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Iun. 2021, 11:31 // Actual //  MD Bani

Elveţia ar putea deveni prima ţară europeană care interzice pesticidele artificiale. Inderdicția va fi impusă dacă, în urma referendumului din 13 iunie se va vota. Țara speră ca inițiativa să fie susținută și să declanşeze interdicţii similare şi în alte ţări.

La nivel global, numai Bhutan a intezis complet folosirea pesticidelor artificiale. În Elveția, dacă inițiativa va fi susținută, va fi interzisă   utilizarea produselor fabricate de giganţi agro-chimici precum Syngenta din Elveţia şi Bayer din Germania.

O altă iniţiativă care va fi votată în aceeaşi zi are ca scop îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi a alimentelor din Elveţia prin oprirea subvenţiilor directe acordate fermierilor care folosesc pesticide artificiale şi antibiotice la animale, scrie Reuters.

În cazul în care legea va fi adoptată, propunerile oferă fermierilor o perioadă de tranziţie până la 10 ani, ceea ce ar permite Elveţiei să devină un pionier în alimentele ecologice, precum şi un exemplu pentru restul lumii, a spus producătorul elveţian de vinuri Roland Lenz.

„Apa curată, unul dintre fundamentele vieţii, este pusă în pericol”, a spus Lenz, un fermier de culturi ecologice în vârstă de 51 de ani, a cărui podgorie este înconjurată de fermieri care se opun iniţiativei.

„Consecinţele neutilizării acestora sunt clare: mai puţine produse regionale, preţuri mai mari şi mai multe importuri. Acest lucru nu este în interesul consumatorilor şi nici în interesul mediului”, a spus un purtător de cuvânt al Syngenta.

„Cu un vot „Da ”pentru ambele iniţiative, vom trece în cele din urmă de la epoca chimică înapoi la epoca organică”, a spus Roland Lenz.

Iniţiativa privind apa curată doreşte ca fermierii să nu mai folosească furaje importate pentru animale, să restricţioneze numărul de vaci, porci şi găini din Elveţia, împreună cu gunoiul de grajd pe care îl produc, care poate polua apa potabilă.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!