Țara care vrea să interzică pesticidele artificiale. Țara ar putea deveni pioner în alimentele ecologice

07 Iun. 2021, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Iun. 2021, 11:31 // Actual //  MD Bani

Elveţia ar putea deveni prima ţară europeană care interzice pesticidele artificiale. Inderdicția va fi impusă dacă, în urma referendumului din 13 iunie se va vota. Țara speră ca inițiativa să fie susținută și să declanşeze interdicţii similare şi în alte ţări.

La nivel global, numai Bhutan a intezis complet folosirea pesticidelor artificiale. În Elveția, dacă inițiativa va fi susținută, va fi interzisă   utilizarea produselor fabricate de giganţi agro-chimici precum Syngenta din Elveţia şi Bayer din Germania.

O altă iniţiativă care va fi votată în aceeaşi zi are ca scop îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi a alimentelor din Elveţia prin oprirea subvenţiilor directe acordate fermierilor care folosesc pesticide artificiale şi antibiotice la animale, scrie Reuters.

În cazul în care legea va fi adoptată, propunerile oferă fermierilor o perioadă de tranziţie până la 10 ani, ceea ce ar permite Elveţiei să devină un pionier în alimentele ecologice, precum şi un exemplu pentru restul lumii, a spus producătorul elveţian de vinuri Roland Lenz.

„Apa curată, unul dintre fundamentele vieţii, este pusă în pericol”, a spus Lenz, un fermier de culturi ecologice în vârstă de 51 de ani, a cărui podgorie este înconjurată de fermieri care se opun iniţiativei.

„Consecinţele neutilizării acestora sunt clare: mai puţine produse regionale, preţuri mai mari şi mai multe importuri. Acest lucru nu este în interesul consumatorilor şi nici în interesul mediului”, a spus un purtător de cuvânt al Syngenta.

„Cu un vot „Da ”pentru ambele iniţiative, vom trece în cele din urmă de la epoca chimică înapoi la epoca organică”, a spus Roland Lenz.

Iniţiativa privind apa curată doreşte ca fermierii să nu mai folosească furaje importate pentru animale, să restricţioneze numărul de vaci, porci şi găini din Elveţia, împreună cu gunoiul de grajd pe care îl produc, care poate polua apa potabilă.

Realitatea Live

05 Mart. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Mart. 2026, 17:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!