Țara căreia Rusia i-a promis că va continua să-i livreze gaze în ciuda sancțiunilor occidentale

Rusia a promis că va continua transporturile de gaze către Ungaria şi că Gazprom îşi va îndeplini obligaţiile contractuale faţă de ţară, a declarat duminică ministrul de Externe Peter Szijjarto, într-un interviu la postul de radio public.

Ca răspuns al Rusiei la sancţiunile occidentale impuse Moscovei de la invadarea Ucrainei, gigantul energetic de stat Gazprom a tăiat livrările către compania daneză Orsted şi Shell Energy, pentru contractul său de furnizare de gaze Germaniei.

De asemenea, Gazprom a oprit livrările către traderul olandez de gaze GasTerra, precum şi către Bulgaria, Polonia şi Finlanda, pentru că au refuzat să facă plăţi pentru gazele ruseşti în ruble, în cadrul unei noi scheme de plată în ruble.

Szijjarto a spus că CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, şi viceprim-ministrul Rusiei, Alexandr Novak, l-au asigurat, într-o discuţie telefonică, că compania îşi va îndeplini obligaţiile faţă de Ungaria stabilite în contractul său, a spus Szijjarto.

Ministrul nu a spus când a avut loc apelul telefonic. Ministerul de Externe nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii.

Conform unui acord cu Gazprom semnat anul trecut, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, în cadrul acordului său pe termen lung cu Rusia, şi încă un miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria.

Acordul este valabil 15 ani, cu o opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

Szijjarto a mai spus duminică că securitatea energetică a Ungariei, inclusiv aprovizionarea cu gaze, este stabilă şi că transporturile de gaze au sosit zilnic conform contractului, în timp util şi fără întreruperi.

Fluxurile de gaze ruseşti către Europa au scăzut vineri Italia şi Slovacia afirmâmd că au primit mai puţin de jumătate din volumele obişnuite prin conducta Nordstream 1, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania şi transportă aproximativ 40% din fluxurile de gaze ruseşti către Europa.

Duminică, Germania a anunţat paşi suplimentari pentru a creşte nivelul de stocare a gazelor, pentru a se pregăti pentru următorul sezon de iarnă, când se teme că Rusia ar putea reduce sau chiar opri complet aprovizionarea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Ungaria #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Greciei urmează să voteze miercuri un proiect de lege controversat care va permite angajaților din sectorul privat să lucreze până la 13 ore pe zi, relatează Politico. Dacă va fi adoptată, măsura va deveni prima de acest fel în UE.

În pofida protestelor de stradă și grevelor generale organizate la Atena și în marile orașe, legea are șanse mari să fie aprobată datorită majorității deținute de partidul de guvernământ Noua Democrație.

Executivul elen susține că reforma urmărește să facă piața muncii „mai flexibilă” și să atenueze criza acută de forță de muncă, oferind angajaților posibilitatea de a lucra șase zile pe săptămână, cu o majorare salarială de 40% pentru cea de-a șasea zi lucrată.

Sindicatele denunță însă proiectul ca fiind o „legalizare a supramuncii și o amenințare directă la viața de familie”, avertizând că, în lipsa unui control eficient, angajatorii vor putea impune ore suplimentare abuzive.

Pe fondul salariilor mici și al costurilor ridicate ale vieții, Grecia se numără deja printre țările cu cele mai multe ore de muncă pe an din lume, iar un grec din cinci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, potrivit datelor citate de Politico.