Țara cu potențial uriaș unde vânzările Apple s-au prăbuşit. Gigantul care îi face concurență acerbă

Apple se confruntă cu noi provocări în China, una dintre cele mai importante pieţe ale sale, vânzările sale pe această piaţă scăzând în ultimul trimestru al anului 2023 cu aproape 13%, la 20,8 miliarde de dolari, transmite CNBC.

China era considerată odată principalul motor de creştere al companiei, dar anul trecut prudenţa consumatorilor, combinată cu o competiţie intensă, în special din partea unui Huawei revitalizat, a reprezentat o provocare pentru gigantul cu sediul în Cupertino, California.

În 2024, situaţia s-ar putea să nu devină mai bună.

„Doi factori cheie au tras înapoi Apple în trimestrul patru 2023 – o prudenţă şi o raţionalizare a cheltuielilor şi provocarea din partea Huawei, care a creat mai multă agitaţie pe piaţă decât noua serie iPhone 15”, a declarat Will Wong, manager senior de cercetare la IDC, pentru CNBC.

„Nu ne aşteptăm ca creşterea livrărilor iPhone-ului să revină în teritoriul pozitiv în 2024 în China, Huawei fiind aşteptat să rămână principalul competitor, în timp ce tehnologiile mai avansate precum inteligenţa artificială şi ecranele pliabile atrag mai multă atenţie din partea consumatorilor”, a adăugat Wong.

Deci, cu ce provocări se confruntă Apple în a doua cea mai mare economie a lumii?

Revenirea Huawei

Anul trecut, Huawei a lansat un smartphone numit Mate 60, cu conectivitate 5G. Aceasta a fost o surpriză majoră pentru lume. Motivul este că în 2019 şi 2020, guvernul SUA a lovit Huawei cu numeroase sancţiuni care i-a oprit accesul la cipurile şi tehnologia necesare pentru 5G, care este internetul mobil de ultimă generaţie, cu descărcări super-rapide.

Sancţiunile, care au restricţionat şi accesul Huawei la software-ul Google, au paralizat efectiv afacerea cu telefoane a gigantului tehnologic chinez.

Huawei, care a fost cândva cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a fost într-adevăr singurul oponent major al Apple în China în topul pieţei.

Odată ce telefoanele Huawei şi-au pierdut competitivitatea din cauza lipsei 5G şi a lipsei semiconductorilor de ultimă generaţie, clienţii au apelat la iPhone-uri.

Acum, cu Mate 60, Huawei vede primele semne ale unei renaşteri.

”Revenirea Huawei pe [piaţa] premium îi atrage înapoi pe dezertorii Huawei care au trecut la Apple, deoarece Huawei nu a putut lansa un smartphone 5G în ultimii trei ani”, a declarat Neil Shah, partener la Counterpoint Research, pentru CNBC.

În trimestrul patru al anului 2023, Huawei a revenit pe lista primilor cinci mari producători de smartphone-uri din China.

Concurenţă la vârf

Nu doar Huawei concurează Apple. Alte mărci autohtone, de la Xiaomi la Oppo, au ajuns încet pe piaţa high-end, dar la preţuri mai ieftine.

”Aceste dispozitive de ultimă generaţie nu numai că au preţuri competitive, începând predominant de la 3.999 RMB (563 USD), dar se laudă şi cu funcţii asemănătoare celor găsite în smartphone-urile premium. Această concurenţă sporită exercită presiune atât asupra modelelor mai vechi ale Apple, cât şi asupra modelelor de bază ale noii sale serii”, a spus Shah.

Prundenţa consumatorilor

Anul trecut, economia chineză s-a confruntat cu mai multe provocări, de la prăbuşiri în sectorul său imobiliar la cererea slabă a consumatorilor. Aceste provocări ar putea continua până în 2024 şi ar putea afecta încrederea consumatorilor. Dacă consumatorul chinez rămâne slab, acele modele high-end mai ieftine ar putea fi atractive.

”Cred că ceea ce vedeţi în China este un consumator cu efecte economice, care este obosit de propriul consum personal şi care se gândeşte pentru sine: Nu trebuie să plătesc pentru acest telefon când pot obţine o versiune mai ieftină a acestuia”, a declarat Josh Koren, fondatorul Musketeer Capital Partners, vineri, pentru CNBC.

Apple nu mai este cool?

Multă vreme, Apple a fost văzut ca un brand de lux în China, fiind atractiv în rândul publicului mai tânăr. Asta se poate schimba.

”Cred că marca Apple nu mai are acel luciu – nu are această reputaţie în rândul generaţiei Z”, a spus Koren.

În timp ce mulţi concurenţi, de la Samsung la Honor, au lansat smartphone-uri pliabile, Apple nu na făcut-o. Adesea nu este primul producător care lansează produse noi şi aşteaptă să vadă dacă o categorie ia avânt.

Mulţi producători de smartphone-uri vorbesc, de asemenea, despre funcţiile de inteligenţă artificială de pe dispozitivele lor, ceva ce Apple nu a făcut încă. Acest lucru i-a determinat pe mulţi să pună la îndoială inovaţia Apple în arena smartphone-urilor.

Koren a sugerat că acesta poate fi unul dintre motivele pentru care marca Apple suferă.

”Cred că, până când Apple va putea inova până la punctul în care să poată readuce reputaţia că a avea iPhone este o necesitate, va fi dificil”, a spus Koren.

La fel ca multe firme de tehnologie străine care operează în China, spectrul geopoliticii planează constant. Bloomberg, citând oameni familiarizaţi cu problema, a scris anul trecut că China a extins măsura de a ordona personalului agenţiilor guvernamentale şi firmelor susţinute de stat să nu mai aducă iPhone-uri şi alte dispozitive străine la lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companie #china #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.